La finalul lunii noiembrie, Deloitte a publicat cel mai recent studiu dedicat generației Z (născuți între 1995–2006) și milenialilor (născuți între 1983–1994) din România, evidențiind profilul psihosocial al tinerilor și principalele lor preocupări. Datele arată că problemele economice și politice rămân în centrul atenției, iar așteptările față de mediul universitar cresc rapid.

Rectorul Universității de Vest din Timișoara, Marilen Pirtea, subliniază că preocupările celor două generații sunt asemănătoare, costul vieții rămânând principalul motiv de îngrijorare: 48% dintre mileniali și 39% dintre tinerii din generația Z indică această presiune ca fiind cea mai mare. Pe următoarele locuri se află instabilitatea politică și corupția, ale căror procente sunt în creștere față de anul trecut.

În ceea ce privește cariera, tinerii români acordă prioritate independenței financiare, echilibrului dintre viața profesională și personală, precum și sensului muncii pe care o desfășoară. Peste 90% dintre respondenți declară că activitățile care au o semnificație dincolo de beneficiile materiale sunt esențiale pentru satisfacția profesională.

Un alt aspect major evidențiat în studiu este creșterea utilizării inteligenței artificiale generative la locul de muncă. Potrivit lui Marilen Pirtea, 43% dintre mileniali și 42% dintre reprezentanții generației Z folosesc deja soluții bazate pe AI, în creștere cu peste 10 puncte procentuale față de anul anterior. Rectorul UVT consideră că acest trend obligă universitățile să-și adapteze programele la noile realități tehnologice.

„Noile generații din România așteaptă un sistem universitar modern, conectat la realitate, orientat spre practică, flexibil, digital și etic”, afirmă rectorul UVT, care accentuează rolul universităților ca centre transformaționale pentru economia viitorului.

Pentru a răspunde acestor așteptări, Marilen Pirtea propune o serie de direcții strategice:

• Modernizarea curriculumului prin integrarea competențelor digitale, a soft skills-urilor și a micro-certificărilor orientate spre AI și automatizare.
• Introducerea unui program obligatoriu de „AI Literacy” pentru toți studenții.
• Extinderea componentei practice prin parteneriate cu companii, mentorat și internshipuri obligatorii.
• Flexibilizare educațională, cu programe hibride și trasee personalizate de învățare.
• Centre de re-skilling și up-skilling în domeniul AI, dedicate profesiilor expuse automatizării.
• Consolidarea ecosistemului industrie–universități prin curriculă co-creată și laboratoare sponsorizate.
• Programe pentru starea de bine și prevenirea burnout-ului în rândul studenților și cadrelor didactice.
• Integrarea temelor ESG și a eticii în formarea profesională a tinerilor.

Rectorul UVT consideră că implementarea acestor direcții este esențială pentru ca universitățile românești să rămână relevante și competitive într-o economie aflată în accelerată transformare tehnologică.