De ani de zile se discută, de multe ori cu prea multă pasiune, despre lacul Surduc. Despre casele realizate de diferiţi oameni cu bani pe malul lacului, de cele mai multe fără autorizaţii sau acces la utilităţi. Considerat rezervă strategică de apă a Timişoarei, lacul operează în anumite condiţii restrictive. Din păcate, acestea nu sunt respectate, iar normele legale se bat de multe ori cap în cap.
Casele, expropriate sau despăgubite
La Surduc s-a construit mult, fără a se respecta anumite norme de cele mai multe ori, fără acces la utilităţile de bază. Se vorbeşte de ani buni despre ridicarea nivelului lacului şi despre faptul că o parte din acele case sunt construite sub nivelul unde ar trebui să ajungă nivelul apei din lacul de acumulare. Se vorba de zeci sau sute de case care ar trebui să fie demolate. Oamenii care au deja locuinţe în acea zonă spun că de fapt problema nu ar fi chiar aşa de mare.
„Când au fost inundaţiile şi lacul s-a umplut la maxim, apa ajungea până la nivelul de sus al barajului, au fost vreo 15 – 20 de case la care a ajuns apa”, spunea un timişorean care are de ani buni casă în zonă.
Preşedintele instituţiei care deţine lacul, Consiliul Judeţean Timiş, Titu Bojin, spune că soluţia „imobiliară” pe care se doreşte să se meargă nu este una de forţă.
„Noi nu dorim să mergem pe forţă, să declarăm terenul de interes public şi să demolăm totul aşa. Vom propune o soluţie cu despăgubirea în anumite limite a celor care au asemenea case”, sa declarat acesta în cadrul unei dezbateri pe tema lacului Surduc.
Majoritatea acestor case au fost construite cu ani buni în urmă, atunci când era o debandadă totală în zonă, nu se ştia cine, cum şi cand va construi. Fiecare s-a descurcat şi şi-a făcut casă. Aşa cum a putut, fără utilităţi. Primăria Fîrdea, pe teritoriul căreia se află lacul, a reuşit să rezolve o parte din probleme, iar cel mai bun lucru realizat este canalizarea. Dacă până acum fiecare se descurca cum putea cu o fosă sau un bazin mai mult sau mai puţin septic, în zonă a fost realizată canalizarea. Din păcate, acest canal nu este accesibilă decât pentru o parte din construcţiile din zona lacului. Soluţia: realizarea de jur împrejurul lacului a unui canal colector, spune primarul de Fîrdea, Samuel Lupulescu. Desigur, pentru aceasta este nevoie de sume mari de bani.
Mare parte din zona lacului beneficiază acum de canal, apă curentă şi curent, dar sunt zone în care construcţiile sunt în evul mediu, fără a avea măcar curent.
Agrement, mai mult sau mai puţin
Zona e superbă, liniştea deplină, aerul curat. Acum problema se pune: ce poate face turistul în zona? Cum se distrează?
„Am venit în vară şi nu am găsit un loc unde să mănânc o ciorbă! Cred că mersul la grătar şi mici nu e turism.”, spunea Constantin, un timişorean dornic de ieşire în aer liber.
Într-adevăr, în zonă chiar nu există nici posibilităţi de cazare! De curând a fost ridicată o pensiune la Fîrdea, dar locurile sunt limitate. Singura posibilitate de cazare, şi aceasta la câteva zeci de locuri, este la mai mulţi kilometri, la o pensiune în localitatea Zolt.
În ceea ce priveşte folosirea luciului de apă pentru agrement, posibilităţile sunt extrem de limitate. Regulamentele de mediu interzic folosirea ambarcaţiunilor cu motor cu combustie, acceptate sunt doar cele cu vâsle şi cele cu motor electric de o putere redusă.
Spre deosebire de alte zone din judeţ, zona Surduc – Fîrdea chiar are drumuri. Drumuri bune, asfalt ca în palmă. Pe autostradă, timişorenii vor face cam 70 de kilometri până se vor trezi în acest paradis natural. Se merge până la Traian Vuia, unde se iese de pe autostradă, urmează alţi câţiva kilometri de drum asfaltat, nou şi se ajunge la Surducu Mic, de aici nu mai e mult, se urcă prin pădure, tot pe un asfalt perfect şi se ajunge la lac. Problema e cu canalizarea, apa curentă, curentul, nu cu drumurile.
De lămurit este problema proprietăţii terenurilor din zona lacului, cu tot ce înseamnă aceasta.
Soluţia, o asociaţie care să preia responsabilitatea
Pentru a se putea rezolva toate aceste probleme legate de Surduc, pentru aducerea zonei la un nivel în care să devină într-adevăr obiectiv turistic, a fost propusă, de către consilierul primarului Timişoarei, Nicolae Robu, Marian Constantin Vasile, înfiinţarea unei asociaţii care să îi aibă membri pe toţi actorii impicaţi. Aici vorbim de Consiliul Judeţean Timiş, de Primăria Fîrdea, de Apele Române, chiar şi de Primăria Timişoara, timişorenii fiind cei care ar beneficia în primul rând de această zonă turistică. Această asociaţie ar putea pune de acord toate părţile implicate, ar putea stabili o strategie comună care să fie urmată. Cea mai mare şansă pentru zonă sunt fondurile europene care vor fi disponibile în noul ciclu de finanţare 2015 – 2020.
Citiți principiile noastre de moderare aici!