În şedinţa de consiliu local de marţi, aleşii au aprobat participarea Primăriei Timişoara la proiectul „Kuncz – cartier în criză”, finanţat în cadrul unui program gestionat de către Agenţia Naţională pentru Romi. Prin programul respectiv se pot accesa fonduri pentru legalizarea situaţiei locative a comunităţilor de romi, dar pot aplica doar autorităţile locale, în parteneriat cu organizaţii nonguvernamentale. Agenţia pentru Romi va contribui financiar cu 100.000 de lei la proiectul vizând cartierul Kuncz, în timp ce municipalitatea va aloca aproximativ 26.000 de lei.
Autorităţile locale spun că, în cursul lunii trecute, mai mulţi angajaţi ai primăriei, ai Poliţiei Locale şi ai Direcţiei de Evidenţă a Persoanelor, însoţiţi de reprezentanţi ai Centrului de Resurse pentru Regenerare Urbană (CRRU), s-au deplasat în cartierul Kuncz şi au făcut investigaţii la faţa locului pentru stabilirea situaţiei locative la 48 de adrese.
„Prin implementarea proiectului se urmăreşte asigurarea documentelor de identitate, stare civilă, iniţierea demersurilor necesare legalizării situaţiei locative a persoanelor care nu posedă documente legale de proprietate sau uz al imobilelor, precum şi conştientizarea locuitorilor privind importanţa deţinerii documentelor legale în vederea accesului la servicii sociale, de educaţie, sănătate şi ocupare (…) Principalul impediment în rezolvarea situaţiei locative a persoanelor din cartierul Kuncz îl reprezintă lipsa informaţiilor topografice, majoritatea informaţiilor de la Oficiul de Cadastru fiind perimate”, susţin reprezentanţii municipalităţii.
Autorităţile locale au constatat, din nou, că în zonă există în prezent clădiri amplasate haotic, ridicate fără documentaţiile tehnice necesare şi fără autorizaţie de construire. „Lipsesc actele de proprietate asupra imobilelor: terenuri şi clădiri”, afirmă oficialii primăriei.
Cum s-a ajuns la această situaţie? Povestea începe acum aproape un secol.
În 1921, proprietarul fabricii de cărămidă Kuncz le-a permis muncitorilor de origine romă să-şi ridice case, dar fără acte de proprietate. În 1945, fabrica s-a închis, dar foştii muncitori au rămas în continuare în imobilele construite pe terenurile respective, care au fost naţionalizate în perioada comunistă. După 1990, terenul a trecut în proprietatea primăriei.
Pentru stabilirea situaţiei locative legale, în zonă se vor face măsurători topometrice şi înregistrări cadastrale pe suprafeţele de teren pe care au fost construite aproximativ 174 de imobile.
Aproximativ 200 de persoane din Kuncz ar urma să beneficieze de suport şi de asistenţă socială, juridică şi tehnică pentru întocmirea documentelor de identitate şi stare civilă, precum şi a documentelor de proprietate sau uz pentru imobilele în care trăiesc.
Articole pe aceeași temă:
Probleme, in continuare, cu timisorenii care nu sunt proprietari pe terenurile de sub case in Kuncz
Mafiotu