Tudor Crețu conduce Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” din anul 2011, iar datorită lui Timișoara beneficiază de un festival de literatură recunoscut la nivel internațional ca fiind unul dintre cele mai inedite și creative.

R: Nu de mult s-a încheiat ediția a VII-a a festivalului LitVest 2018, care este feedback-ul?

T.C: Prin festivalul LitVest am încercat sa transformăm creativitatea și experimentul într-un fel de amprentă instituțională și am mers pe ideea de a implica publicul, care nu are un rol pasiv, pentru că asta înseamnă să promovezi lectura drept mod de coeziune comunitară, oamenii vin să citească, să ia parte la evenimente. Reunind categorii diverse de public, de la persoane private de libertate până la profesori înseamnă să promovezi literatura și cultura în afara sferelor stric literare și culturale. Noi încercăm să luăm comunitatea drept partener, iar această idee o implementăm în varii proiecte, de exemplu Concentrica, lectura publică din Piața Libertății. La lecturile noastre publice participă oameni din toate categoriile sociale, îi organizăm în funcție de spațiu, iar reprezentantul unui grup citește un poem, astfel pe durata unei manifestări se citește o carte. În acest fel cartea parcurge comunitatea, comunitatea parcurge cartea.

LitVest a devenit cel mai internațional festival din Timișoara, un festival care este remarcat prin ineditul lui. Avem câteva declarații de la invitații din acest an și care despre asta vorbesc: marele poet cubanez Víctor Rodríguez Núñez spunea „am fost la festivaluri de literatură în peste 50 de țări, acesta este printre cele mai bune”, iar Rosie Goldsmith, autoarea primului material BBC despre România post-revoluționară și președinta European Literature Network – „un festival fabulos cu literatură fabuloasă” sau poetul George Szirtes: „festivalul e unic prin felul în care pune problema literaturii în spații publice și prin felul cum angajează comunitatea în lectură”.

La LitVest 2018 am lansat și un nou concept de text-concerto cu trupa Bazzaj, concertul era întrerupt de recitaluri ale poeților prezenți la festival, respectiv în sală. Festivalul are și o față nevăzută, deci care nu apare în programul public, și anume se fac pictoriale cu scriitori în ipostaze inedite, de exemplu, doamna Adriana Babeți a fost fotografiată ca îngrijitoare la Casa Tineretului, care vor fi puse într-un album. Treptat, am reinventat evenimentul de la o ediție la alta. Festivalul este deja pe un podium internațional, fiind dintre cele mai creative din Europa.

Prin evenimente ca festivalul LitVest, Concentrica, Pătura care Citește, noi am încercat sa promovăm Timișoara drept capitala lecturilor publice.

R: Ce proiecte are biblioteca pentru a încuraja lectura în rândul tinerilor și a celor din mediul rural?

T.C.: O parte însemnată din public o reprezintă elevii, practic la nivelul publicului tânăr, ei reprezintă cea mai mare parte. Elevii sunt implicați în tot felul de acțiuni pe care le facem, fie în spații publice fie în școli. În cadrul LitVest, în a doua zi a festivalului se merge în școli, iar invitații discută cu elevii.

În ceea ce privește elevii din mediul rural, aceștia participă din 2014 la toate evenimentele noastre mari, inclusiv la LitVest. Pasul următor ar fi să organizăm astfel de evenimente și în mediul rural, în comunele defavorizate.

R: Ce proiecte sau evenimente mai pregătește Biblioteca Județeană Timiș „Sorin Titel” anul acesta? Dar anul viitor?

T.C.: Lucrăm la un album foto „FotoSinteza” care va conține o selecție de fotografii de la lecturile publice din ultimii 7 ani și le vom grupa în așa fel încât să se vadă continuitatea evenimentelor. Va avea loc un eveniment de lansare a albumului în decembrie sau în ianuarie 2019.

Proiectul „Semnul de carte” ca instrument de promovare a lecturii a început cu ocazia Centenarul, dar ne dorim să-l continuăm. În cadrul Centenarului o să lansăm proiectul „Pictext” – basme tradiționale românești ilustrate de artiști plastici din Timișoara, Vlad Corban a ilustrat „Tinerețe fără Bătrânețe”. Evenimentul va avea loc în luna noiembrie.

Biblioteca a câștigat vizibilitate prin imaginație și prin simplitate creatoare. Datorită acțiunilor noastre, am reușit să „rebranduim” instituția, am arătat ce înseamnă o bibliotecă pentru comunitate. Fără să dispunem de un sediu modern, un sediu care sa reunească toate secțiile, care să funcționeze sub același acoperiș, multe dintre acțiuni au fost făcute în spații libere, care vor continua indiferent pentru că este o amprentă a bibliotecii.

R: Ce ne puteți spune despre reabilitarea bibliotecii?

T.C: În 2012 s-a finalizat renovarea bibliotecii pe interior. Avem realizată expertiza tehnică a întregii clădiri. După reabilitarea clădirii, va putea fi exploatată și curtea interioară, care este foarte frumoasă. De asemenea, vom lua două măsuri biblioteconomice: să facilităm accesul liber la raft, în urma reorganizării spațiului, oamenii se vor putea plimba, vor putea lua cartea de la raft, această măsură impune un inventar, o reașezare a cărților, întrucât cărțile acum sunt organizate pe dimensiuni, dar vor fi pe domenii, apoi se va da drumul  împrumutului la domiciliu. În anul 2021 se va finaliza reabilitarea.

R: Intenționează biblioteca actualizarea site-ului la nivelul unuia modern?

T.C: Site-ul actual al bibliotecii nu este o calitate, însă suntem în stadiul în care ne dorim să creăm o rețea de site-uri, precum litvest.ro, paturacareciteste.ro, fiecare manifestare va beneficia de un site propriu. Iar site-ul de bază va fi reconfigurat, nu suntem mulțumiți de el. Anul viitor va fi actualizat și modernizat. Astfel vom putea asigura o mai bună prezență online a patrimoniului digital creat de noi.