Oraşul a cunoscut o dezvoltare uimitoare în aceste peste două decenii. Astăzi vorbim despre pasaje subterane, îngroparea liniilor de cale ferată şi metrouri, se pregăteşte aprobarea unui nou Plan Urbanistic General, Timişoara are, în premieră în România, un regulament de identitate cromatică a clădirilor, dar unele probleme ridicate în 1990 rămân de actualitate şi în aceste timpuri – parcările sunt insuficiente, pentru că numărul maşinilor a explodat în aceşti 25 de ani, garajele au fost construite haotic, iar autorităţile au început să treacă acum la demolarea celor din tablă. Sau cel puţin încearcă să impună asta…
La Timişoara a intrat în vigoare, din 2015, un regulament privind identitatea cromatică a clădirilor. Unul inspirat după prevederile în vigoare la Viena, au spus autorităţile locale. Asta înseamnă că locuitorii oraşului nu mai pot, teoretic, să îşi zugrăvească faţadele locuinţelor în orice culoare doresc şi, acolo unde sunt mai mulţi proprietari, nu se mai pot vopsi parţial, jumătate da, jumătate nu, cum putem vedea imobile prin oraş…
S-a stabilit o paletă de culori pentru clădirile istorice şi una pentru cele moderne. În zonele istorice, de exemplu, sunt permise culorile în care imobilele din Timişoara aveau tratate iniţial faţadele – ocru, crem, verde deschis, nuanţe de gri. În cazul clădirilor din celelalte cartiere ale urbei este interzisă zugrăvirea faţadelor folosind culori „saturate, stridente, închise”.
În ceea ce priveşte vechile blocuri gri, reabilitările s-au făcut destul de timid. Anul acesta ar trebui să fie reabilitate zeci de imobile de pe marile artere ale municipiului prin proiecte finanţate parţial din fonduri europene – Calea Aradului, Calea Torontalului, Calea Sever Bocu, Calea Şagului, Calea Martirilor, bulevardele Liviu Rebreanu, 16 Decembrie, Take Ionescu şi I.C. Brătianu, străzile Venus, Ana Ipătescu, Simion Bărnuţiu şi Brânduşei.
Spaţii verzi
Timişoara este cunoscută şi ca oraş al florilor şi al parcurilor. „Foarte puţini ştiu că, în Europa, oraşele au circa 18 metri pătraţi de spaţii verzi pentru fiecare locuitor, iar la noi oraşul parcurilor deţine doar 2 metri pătraţi pentru un locuitor al său. Acest lucru este nefiresc şi îngrijorător. Situaţia poate şi trebuie să fie remediată, prin stoparea diminuării suprafeţelor parcurilor”, atrăgea atenţia, într-un interviu apărut în numărul din 29 aprilie 1990 al Săptămânalului Agenda, Iosif Iacob, şeful Secţiei de Urbanism a municipiului Timişoara de la acea vreme.
Cum stăm astăzi la acest capitol? Administraţiile locale sunt obligate să asigure o suprafaţă de spaţiu verde de 26 de metri pătraţi per locuitor. Cu Pădurea Verde inclusă complet în calcule ne încadrăm, ba chiar stăm mult mai bine, depăşim 30 mp, susţin reprezentanţii municipalităţii. Fără, doar cu hectarele deţinute de primărie din Pădurea Verde, parcuri, scuarurile din oraş etc., suprafaţa ar ajunge la 16-17 mp per locuitor, potrivit celor mai recente măsurători prezentate de autorităţi.
Metrouri şi pasaje
Unul dintre proiectele de viitor anunţate de primarul Nicolae Robu, care va apărea din spusele sale şi în viitorul PUG, vizează ducerea în subteran a liniilor de cale ferată care traversează oraşul şi amenajarea unui bulevard ultramodern de aproximativ 8 kilometri, la suprafaţă, în locul lor. De ce? Se creează permanent ambuteiaje în trafic, trenurile care trec prin imediata vecinătate a unor zone dens populate şi apropiate de centrul oraşului produc zgomot, aspectul lasă de dorit, în opinia primarului. În acest context, edilul-şef a vorbit şi despre posibilitatea introducerii transportului cu metroul în Timişoara. Robu s-a gândit şi la eventualele staţii – Gara de Nord, Iulius Mall, Gara de Est, Grădina Zoologică şi Aeroport, dar iniţiativa sa este privită cu scepticism având în vedere costurile pe care le presupune un asemenea proiect. Va fi elaborat totuşi un studiu de fezabilitate în acest sens.
Un alt proiect anunţat de actualul primar vizează reorganizarea circulaţiei în sens unic din jur împrejurul centrului – şi amenajarea unui pasaj rutier prin faţa Operei cu această ocazie.
Oraşul se dezvoltă şi graţie proiectelor pe fonduri europene: în zona centrală a fost realizat un pasaj rutier subteran – pasajul Michelangelo, Piaţa Leonardo da Vinci, care urmează să fie dat în folosinţă în câteva luni, se reabilitează malurile canalului Bega şi se intenţionează achiziţionarea de vaporaşe pentru transport public, iar centrul istoric, cu zece străzi şi patru pieţe (Unirii, Libertăţii, Sf. Gheorghe şi Ţarcului) au intrat în reabilitare, ca să amintim câteva dintre ele.
Cartierul Iosefin a trecut prin schimbări importante: a fost reabilitat Bulevardul Tinereţii, a fost refăcută strada Iancu Văcărescu, au fost demolate vechile hale insalubre care găzduiau piaţa agroalimentară şi s-a construit o nouă piaţă – o clădire pe mai multe niveluri.
Cartierele istorice ale Timişoarei – Cetate, Iosefin şi Fabric constituie cea mai extinsă arie de patrimoniu construit protejat de pe teritoriul României.
Piaţa Traian a trecut printr-un proces de renovare în urmă cu circa 10 ani, dar multe clădiri din Fabric, chiar şi unele aflate în proprietate publică, sunt în continuare adevărate ruine. Iar procesul de reabilitare a clădirilor istorice decurge greoi şi în centrul urbei, deşi există programe cu finanţare germană sau de la bugetul local în acest sens.
Câteva imobile şi-au schimbat totuşi faţa în perioada recentă, îndeosebi în zona Pieţei Unirii.
Noul Plan Urbanistic General al Timişoarei se află în lucru de mai bine de 4 ani. Prin PUG urmează să se stabilească, printre altele, condiţiile în care se va putea construi în oraş şi să se delimiteze zonele cu restricţii, să se stabilească şi să se delimiteze zonele protejate, direcţiile în ceea ce priveşte organizarea şi dezvoltarea căilor de comunicaţie, modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii edilitare, regimul proprietăţii imobiliare şi circulaţia juridică a terenurilor, documentaţia urmând să fie însoţită de un Regulament Local de Urbanism.
Citiți principiile noastre de moderare aici!