Ca în fiecare an în luna decembrie, consilierii locali s-au întâlnit la o ședință festivă, în Sala Capitol a Filarmonicii Banatul. S-au ținut multe discursuri, a fost și un moment artistic, un colaj de texte de Ion Monoran, Marius Aldea și Daniela Raţiu, recitate de Olga Török, actriță la Teatrul German de Stat din Timișoara. A urmat proiecția unui fragment dintr-un interviu cu scriitorul Daniel Vighi, numit recent Cetățean de Onoare al orașului, la scurt timp înainte de a muri.

„Cu această ședință festivă noi onorăm jertfa din decembrie ’89, dar și curajul celor care încă sunt în viață. Le mulțumim revoluționarilor pentru acest moment care a definit identitatea Timișoarei pentru totdeauna – imaginea se datorează revoluționarilor.

Dar parcă în acest an eu resimt o nouă urgență a acestei comemorări. Pentru unii, aceste comemorări devin o rutină, dar pentru mine e diferit anul acesta. Avem un război crunt la granița cu România, un război în care oamenii se luptă și mor și supraviețuiesc pentru libertate, pentru a aparține lumii europene. Avem în Iran o mișcare de revoluție pornită de femei care refuză să mai poarte hijabul și care își taie părul în semn de protest. Aici toate generațiile se ridică împotriva unui sistem brutal. Vedem și în China anul acesta, pentru prima dată după protestele din ’89, cum mulți cetățeni au început să protesteze împotriva regimului autoritar, și mulți o fac doar cu o foaie albă, pe care nu scrie nimic, dar care a ajuns un simbol al protestului, pentru care pot ajunge la închisoare.

Aceste lucruri ne spun că lupta din ’89 nu s-a terminat. Lupta a fost una universală, nu a fost fiecare pentru fiecare, a fost o luptă și pentru vecini, pentru toate orașele, pentru o idee umanistă generală. De aceea ceea ce facem astăzi este important; avem responsabilitatea de a fi solidari cu toți din această lume care nu au aceleași drepturi și libertăți”, a declarat primarul Timișoarei Dominic Fritz.

Președintele Consiliului Județean Alin Nica a amintit de expoziția Paul Neagu, a cărui vernisaj a avut joi, 15 decembrie, la Muzeul Național de Artă, întrucât numele său este legat de monumentul Martirilor Revoluției, „Crucificarea”, amplasat în centrul orașului, în fața Catedralei Mitropolitane.

„Cel mai mare pericol pentru noi în momentul de față este uitarea. Atât vechile generații, cât și cele noi tind să minimizeze rezonanța simbolică a acelor momente. Tinerilor le-aș spune: cum v-ați simți dacă v-aș lua TikTok și Facebook? Ei nu trăiesc cu acest sentiment al oprimării și fricii. Mare păcat că nu conștientizează aceste lucruri. Dar nu doar tinerii uită, ci și cei în vârstă – și aici este și mai surprinzător, căci aud oameni în vârstă care zic că era mai bine pe vremea lui Ceaușescu. Dar mișcarea de libertate este legată de toți acei ani de comunism”, a transmis Alin Nica.

Subprefectul județului Timiș Sorin Ionescu a spus că poate 33 de ani, din punct de vedere istoric, nu par a fi mulți, însă Timișoara nu este doar un oraș, ci o stare de spirit.

„La Timișoara, oamenii au învățat să spună ceea ce gândesc și expresia «Mai bine golan decât activist” este un mesaj pe care îl simțim din nou în conștiința noastră”, este mesajul subprefectului Ionescu.

Acesta, profesor de istorie fiind, a mai spus că se teme de ziua în care elevii îi vor înapoia foile goale în momentul în care vor trebui să scrie despre ceea ce s-a întâmplat în Decembrie ’89. Cu toate acestea, vă reamintim, Istoria Revoluției de la Timișoara a devenit o nouă materie obligatorie, proiectul fiind inițiat de deputatul Marilen Pirtea (PNL), rectorul Universității de Vest din Timișoara.

A urmat o intervenție din partea secretarului de stat pentru Problemele Revoluționarilor, Irina Leulescu, care a susținut că nu a fost invitată oficial la acest eveniment.

Viceprimarul Timișoarei Cosmin Tabără i-a explicat că organizatorii i-au trimis o invitație, la care nu au primit confirmare, așa că aceasta nu a fost trecută pe desfășurător.

„Prin curaj am dărâmat un sistem tiranic. An de an, după Decembrie 1989, românii, dar mai ales noi timișorenii, ne îmbrăcăm atât în haine de doliu, cât și de sărbătoare. […] Aniversăm 33 de ani și ne întâlnim pentru a aduce un omagiu celor care au avut curajul de a se opune sistemului comunist. Timp de șase zile, timișorenii au luptat singuri împotriva aparatului comunist. Iar regimul ceaușist a ieșit din scenă trăgând după el viața a 100.000 de români”, a spus Virgil Hosu, reprezentantul Asociației „A.L.T.A.R.-1989”.

Florin Ambru, reprezentantul „Forumului Revoluției din Decembrie 1989-Libertatea Timișoara” a avut un mesaj mai dur, spunând că țara și guvernanții i-au ignorat pe revoluționari.

„Țara și-a bătut joc de noi, de istoria care mai este aici în sală. Oare ne întreabă cineva de sănătate? Ne-au întrebat în 33 de ani dacă avem ce pune pe masă, dacă suntem sănătoși? De ce? Pentru că e democrație. Principalul e că ei au. Fac tot ceea ce vor. De ce? Le-am dat acest drept. Cinste eroilor, cinste camarazii mei!”, a declarat acesta vineri, la ședința festivă a CLT.

Și Petrișor Morar, reprezentantul Frontului Democrat Român, a fost de părere că ședința trebuia să înceapă cu revoluționarii.

Tudorin Burlacu, reprezentantul „Asociației Resoluționară Frăție, Egalitate, Colaborare, Cooperare”, consideră că discuția de astăzi ar fi trebuit să înceapă cu amintirea eroilor care au murit.

„Trebuia să discutăm despre Lorin Fortuna, despre Ion Marcu, cel care a transformat revolta în revoluție. Se dorește bagatelizarea acestui moment. Nu am adus doar libertate și democrație, am schimbat un sistem bolșevic cu un sistem pluripartid. Asta trebuie să înțeleagă tinerii care astăzi participă la proteste și strigă «Jos PSD/PNL/USR!», că a schimba este ușor, dar a pune ceva în loc este greu. Legat de ceea ce s-a întâmplat ulterior, am și o satisfacție și o insatisfacție. Satisfacția e legată de schimbare și de apariția unei clase politice, dar insatisfacția este legată de același lucru, de incapacitatea celor din politică, avem o clasă politică jalnică”, a spus Tudorin Burlacu.

foto: Adrian Panduru/Tion