Odată cu venirea primăverii, la Timișoara sunt comercializate mărțișoare în toate punctele importante din oraș. Anul acesta, în Piața Victoriei și-au amenajat standuri artiști din toată zona. Oferta este una variată, iar frumoasele simboluri ale primăverii își așteaptă destinatarul.

„Avem ceramică pictată manual, medalioane din ceramică, mărțișoare model super-clasic, brelocuri pictate tot manual. Mie mi se pare că societatea a ajuns la un nivel în care nu mai vrem ceva comun. Într-adevăr, observ că oamenii caută ceva unic, ceva mai special. Așa ceva le este mai drag inimii lor”, spune Regina Damian, artist vizual, unul dintre expozanții de la târgul de mărțișor din Timișoara.

Nu este o surpriză faptul că mărțișoarele hand-made își depășesc statutul de simplu obiect de decor, de pus în piept. Unii artizani au venit cu surprize aromate, relaxante, sub forma cadourilor aromatice.

„Sunt la a doua ediție, care mă găsește pentru prima dată în Piața Victoriei. Noi suntem producători de lavandă. Principala noastră activitate se învârte în jurul lavandei și a mirosului ei îmbucurător. Totul este făcut manual de mine și de soția mea. Lumea este atrasă în principal de mirosul lavandei și de esența ei frumoasă și de culoare, în principal”, a spus Ionuț, un alt expozant.

Aceiași producători au și un mărțișor de-a dreptul exotic. La ei la stand veți putea cumpăra una din cele mai scumpe plante aromatice și de leac din lume.

„Pe lângă levănțică, mai avem o cultură, nu de foarte mari dimensiuni, de șofran. Se mai numește și aurul roșu. Este o plantă cunoscută mai ales pentru partea culinară, dar să știți că se mai numește și planta care vindecă 100 de boli, fiind utilizată foarte mult și în domeniul medicinei”, a adăugat Ionuț.

Ideile cu care au venit anul acesta artizanii sunt, parcă, desprinse din povești. Unii meșteșugari au închis în rășină elemente vegetale, precum flori uscate și ciuperci. Alții au făcut bijuterii din floricele, încapsulate în medalioane, cercei sau inele.

O altă variantă inedită a mărțișorului făcut manual este cel al unei artizane care a scris cu mărgele cuvinte în codul morse pe unele dintre simbolurile primăverii pe care le expune la stand. Vizitatorii sunt încă mulți, pentru că trebuie să aleagă cele mai interesante cadouri care să bucure doamnele și domnișoarele din viața lor. Unii au trecut prin centru ca la expoziție!

Ce spun cumpărătorii

„Cumpăr mărțișoare pentru soție, pentru familie și, desigur, colegi, colege, prietene. Este o tradiție frumoasă și dă încredere într-un început frumos în primăvara aceasta. Din toate părțile am luat, câteva hand-made, am luat și unele tradiționale. Mi-au plăcut mult și cele care sunt cu flori, e și un mărțișor cu notă muzicală, o sumedenie! ”, a mărturisit un domn, în fugă, în timp ce făcea inventarul zecilor de mărțișoare frumos împachetate.

„Am luat un cățeluș, pentru vecinuțe. Fiica mea e mare, pentru ea încă mai umblu, să mai caut”, a spus alt cumpărător.

„Aceste mărțișoare lucrate manual mi se par foarte frumoase, migăloase, multă muncă și oamenii, săracii, nu-și scot banii. E a treia oară când mă plimb, tot mă uit și tot mă uit. Le admir”, a mai spus un domn foarte sârguincios la căutatul mărțișoarelor ideale.

Artizanii au timp până în 3 martie să comercializeze frumoasele simboluri ale primăverii.

Simbolul primăverii – datină ancestrală și portal spre comuniunea cu natura

Mărțișorul, așa cum îl știm noi, a luat naștere după ani mulți în care a tot vestit primăvara, într-o formă sau alta. Cei care studiază istoria subliniază că acesta nu a fost mereu așa cum îl vedem azi.

„La început, mărțișoarele nu erau așa cum le vedem noi astăzi. Era un șnur din lână, deci mărțișoarele erau mai groscioare. Alb și negru mai întâi, apoi albastru și alb, apoi roșu și alb. Cu timpul, ele s-au perfecționat, astfel că, în partea din Moldova, erau foarte subțiri, făcute foarte, foarte delicat, aproape cu lupa. La noi, în Banat, mărțișorul a fost așa cum este și astăzi, doar că era din bumbac, până la apariția mătăsii, și avea adaos fie natural, o ghindă, o scoarță de copac, o floricică sau flori făcute din ață”, a punctat etnologul Maria Mândroane de la Muzeul Satului Bănățean din Timișoara.

Aveți grijă ce faceți cu mărțișoarele primite în dar. Pe vremuri, acestea nu se aruncau, ci se foloseau pentru a atrage energiile pozitive ale universului și aduceau noroc, prin puterea lor de a uni omul cu natura.

„Mărțișoarele, chiar și după ce nu se mai purtau, nu se aruncau niciodată. De obicei erau prinse într-un pom fructifer. Asta însemna că respectivul pom avea să rodească, avea să se bucure de un privilegiu în plus, pentru că acest simbol al dragostei era acea legătură dintre om și natură, practic, unde același sentiment de noblețe și dragoste trebuie să funcționeze, trebuie să fie unitate în tot și în toate”, a mai explicat etnologul Maria Mândroane.

Pe aceeași temă:

FOTO. Străzile Timișoarei, colorate de mii de mărțișoare