Vineri, 12 noiembrie, s-a deschis expoziția „Infra-Noir: anatomii ale dorinței, metamorfoze ale imaginii” la sediul permanent al Fundației Art Encounters, Bd. Take Ionescu nr. 46C, Timișoara. Este o expoziție la care Fundația Art Encounters a început să lucreze acum doi ani.

„Am început să lucrăm la ea (n.r. – expoziție) în urmă cu doi ani și, din păcate, pandemia ne-a dat peste cap planurile. Ea reprezintă prima colaborare cu Centrul Pompidou din Paris și aducerea în premieră a unora dintre lucrările remarcabile ale suprarealismului târziu din colecția Pompidou, la Timișoara”, a spus Diana Marincu, directorul artistic al Fundației Art Encounters.

Expoziția este curatoriată de Mica Gherghescu, una dintre specialistele remarcabile ale avangardelor istorice și ale suprarealismului. Este cea căreia i se datorează prima expoziție dedicată lui Ghérasim Luca, în România, după emigrarea acestuia după război. Este vorba despre expoziția „Ghérasim Luca – Erou-limită”, inițial a avut loc la Centrul Pompidou din Paris și ulterior, la Muzeul Literaturii Române din București.

„Infra-Noir: anatomii ale dorinței, metamorfoze ale imaginii” preia o parte dintre lucrările de Ghérasim Luca, dar adaugă la acestea și alte nume de referință: Gellu Naum, Paul Păun, D. Trost și Virgil Teodorescu, dar și din peisajul suprarealismului: Victor Brauner, Théodore Brauner, Jacques Hérold, Benjamin Fondane, Jean David sau Hedda Sterne.

„«Anatomiile dorinței» sunt probabil proiecțiile noastre textuale de imagine asupra felului nostru de a trăi pasiunea, e puțin spus, de a trăi, felul de a iubi și de a scrie și a construi imagini. «Anatomiile dorinței» ne poartă la titlu unui proiect de Victor Brauner, realizat între 1935-1936, printr-o serie de desene (…) de corpuri modificate, corpuri erotomane, corpuri mecanomorfe, dar cu uz erotic și sexual, pe care Victor Brauner le realizează deci între 1935-1936 și care dau în parte, subtitlul expoziției prezentate astăzi (n.r. – vineri), la Timișoara. Al doilea titlul «Metamorfozele imaginii» trimite la felul în care suprarealismul românesc și suprarealismul românesc de a doua generație construiește, gândește imaginea, întotdeauna într-un fel de cerc virtuos între imagine, text, poezie, eros, moarte și de la capăt, și unde relația între trăirea erotică, trăirea imaginii, trăirea poeziei, revolta interioară sunt într-o relație fuzională, întotdeauna tensionată”, explică curatoarea expoziției, Mica Gherghescu.

Vizitatorii pot admira fotomontaje, cadavres exquis, desene-talisman, cubomanii și albume-obiect. Mica Gherghescu recomandă ca atunci când vizitați expoziția, „canalele sensibile pentru a capta imaginea și textul să fie larg deschise”. Expoziția este și o lecție și o ocazie „pentru publicul pasionat de literatură și pentru cel pasionat de artele vizuale să încerce să îmbine cele două platforme distincte de înțelegere a culturii și, în același timp, să se și joace”.

„Expoziția este și o lecție despre cum putem interpreta această relație, care în cazul suprarealismului e una indisolubilă între limbajul textual și limbajul vizual și cred că e o ocazie și pentru publicul pasionat de literatură și pentru cel pasionat de artele vizuale să încerce să îmbine cele două platforme distincte de înțelegere a culturii și, în același timp, să se și joace. E o expoziție care are o latură mai întunecată, care ține de tot ce înseamnă subconștient și de relația aceasta cu adâncurile ființei umane, dar în același timp, are o latură ludică, datorită cadavrelor exquis și a altor experimente pe care suprarealiștii le-au realizat, în care s-au descătușat de tot ce înseamnă creativitate vizuală și literară”, mai spune Diana Marincu.

Lucrările vor putea fi vizitate până pe 3 ianuarie, iar accesul este gratuit. Programul de vizitare este de marți până sâmbătă, între orele 12-18. Accesul va fi permis până la 30% din capacitatea maximă a spațiului, doar persoanelor vaccinate împotriva Covid-19 sau care au trecut prin boală, în baza certificatului verde și cu purtarea măștii de protecție.