Evenimentul reunește diplomați, experți, reprezentanți ai mediului academic și ai mediului privat din opt țări, care vor analiza impactul tensiunilor geopolitice, al noilor tehnologii și al competiției globale asupra stabilității în Balcani.

Discursurile de deschidere

În deschiderea conferinței, Rectorul UVT, Marilen Gabriel Pirtea, a subliniat rolul orașului și al mediului universitar timișorean ca spațiu de dialog european.

„Rolul nostru, ca universitate, este acela de a fi o agoră în care problemele sociale, economice, geopolitice și comunitare sunt dezbătute și analizate de profesori, de experți din mediul public și social, din domeniile lor de competență, împreună cu studenți și invitați, atât din România, cât și din străinătate. De multe ori, în urma acestor dezbateri, sperăm să putem transmite soluții utile societății.

Zona Balcanilor, o regiune istorică, cu specificități culturale și istorice, cu un ADN aparte, a fost permanent o zonă efervescentă, care a generat preocupări și, de multe ori, o implicare extraordinară, atât la nivel european, cât și mondial.

Trăim într-o perioadă în care, așa cum constatăm, minciuna și adevărul merg mână în mână în jurul nostru. Trebuie să avem filtrele necesare pentru a putea face distincția între ele. De aceea, rolul nostru, prin astfel de dezbateri și conferințe, este acela de a aduce în fața dumneavoastră teme și perspective care să ne ghideze gândirea, viziunea și, de ce nu, acțiunea pentru viitor.

Consider că această conferință are un rol extraordinar în această parte a țării, la Timișoara, care este, poate, cel mai vestic oraș al celei mai estice țări din vestul Europei.

Privirea noastră este, într-adevăr, îndreptată spre Vest, și prin gândire, și prin acțiune. Iar în această perioadă, în care, dacă exagerez puțin, aș spune că «plouă cu drone» în zonă, cu siguranță ideile noastre vin să aducă mai multă lumină, speranță și viziune asupra viitorului”, a spus Marilen Gabriel Pirtea.

La rândul său, Ionel Nițu, președintele New Strategy Center, a evidențiat principalele temele ale conferinței.

„Vă invităm să aveți o interacțiune cât mai deschisă și să nu plecați de aici cu întrebările nerostite. Veți putea discuta cu experții, cercetătorii și factorii de decizie care participă astăzi la eveniment, vorbitori din opt țări, inclusiv România.

Temele sunt diverse: de la tensiunile geopolitice, până la oportunitățile de cooperare, cu un accent deosebit pe impactul noilor tehnologii asupra provocărilor de securitate.

Mulțumim încă o dată pentru parteneriat și pentru faptul că am ales din nou Timișoara ca loc de desfășurare. Timișoara este un simbol nu doar al Vestului, ci și al orientării pro-occidentale, pro-europene, al toleranței și al dialogului interetnic și religios”, a afirmat Ionel Nițu.

În continuare, Cornelia Elena Micicoi, noul prefect al județului Timiș, a transmis un mesaj de cooperare și responsabilitate comună în fața provocărilor globale.

„Pentru a dezbate problemele actuale ale securității în zona balcanică, dar mai ales pentru a găsi soluții viabile, este nevoie tocmai de o astfel de alăturare a diverselor categorii și organizații socio-profesionale. Administrația, mediul academic și cel de afaceri, politicienii și diplomații, societatea civilă, cu toții sunt implicați, pentru că vorbim despre lumea în care vrem să trăim.

O lume pe care o dorim sigură, prosperă și liberă.

Păstrarea echilibrului între viziuni și abordări diferite, între necesități și posibilități, este mereu un exercițiu provocator, mai ales într-o regiune precum cea a Balcanilor, în care diversitatea este elementul fundamental al construcției sociale. Iar perioada pe care o traversăm adaugă un nou element de dificultate: viteza cu care se produce schimbarea. Viitorul nu mai este previzibil.

Am fost convinși că secolul XXI va fi marcat de înțelepciunea dată de lecțiile istorice; că accesul la educație și la informație va oferi antidotul la îndoctrinare și manipulare; că explorarea spațiului cosmic ne va face mai conștienți de valoarea umanității. Iată însă că, din păcate, realitatea pe care o trăim astăzi este complet diferită. Vocea armelor se face auzită și este aproape de granițele noastre. Dar ea este, din păcate, tot mai prezentă și în alte zone fierbinți ale planetei.

Comunicarea rapidă și conexiunea online traversează granițele geografice, dar sunt folosite, uneori, pentru a distorsiona fapte și idei. Tehnologia care ne face viața mai ușoară este, în același timp, utilizată pentru a ucide în mod sofisticat. Amenințările sunt vândute în ambalaje atractive. Este tot mai dificil să discernem între adevăr și minciună. Problemele sunt extrem de complexe și nu există o soluție unică.

Însă avem direcții clare: calea europeană, pentru noi și pentru toate națiunile care doresc ca drepturile și libertățile să le fie respectate. Consolidarea și extinderea Uniunii Europene, precum și protecția oferită de NATO, reprezintă jaloanele drumului pe care trebuie să-l parcurgem.

Mai mult, construirea unui spațiu sigur și stabil în Balcani vizează și dezvoltarea economică, creșterea calității vieții, cooperarea transfrontalieră, cultura și educația, ca fundamente pe care să construim o lume a păcii.

Județul nostru are deschiderea și capacitatea de a fi un factor de stabilitate la nivel regional. Cu un background multicultural, o economie performantă și o ofertă academică de cel mai înalt nivel, privim cu încredere spre viitor”, a adăugat Cornelia Elena Micicoi.

Ultimul vorbitor din deschidere, Ruben Lațcău, viceprimarul Timișoarei, a vorbit despre provocările interne ale României și despre necesitatea unei culturi a meritocrației:

„Sunt unul dintre politicienii noi din politica românească. M-am născut în 1988, deci n-am trăit epoca de aur a comunismului, n-am prins acele vremuri. Dar, ca unul care a venit din mediul privat în mediul public și care a văzut această tranziție cu propriii mei ochi, de la un sistem bazat mai mult pe valori, la un sistem bazat pe context, pot să spun că provocările cu care ne confruntăm, ca țară, în acest moment de răscruce, nu sunt neapărat provocări externe, ci mai degrabă interne.

De foarte multe ori m-am întrebat ce s-ar întâmpla cu România dacă am fi supuși aceleiași încercări prin care trece Ucraina astăzi și în ultimii ani. Cum ar reacționa țara noastră? Cum ar reacționa instituțiile noastre, armata, decidenții politici, structurile de forță ale statului român?

Am găsi noi, în interiorul nostru, forța și puterea să luptăm, să ne sudăm ca națiune, să punem interesele colective înaintea celor individuale?

Sunt un urmăritor avid al conflictului din Ucraina. Citesc zilnic rapoartele Institutului Study of War, încă de la începutul războiului. Am fost pasionat și de evoluțiile din timpul „Primăverii Arabe” și de analizele militare. Ca un amator care privește din exterior, dar și ca politician care are acum o perspectivă din interior, pot spune că văd trei mari probleme și provocări interne.

Prima problemă este lipsa culturii meritocrației în societatea românească. Vedem astăzi, în Ucraina, ce înseamnă o armată mare, dar fără o cultură meritocratică, și ce înseamnă o armată mai mică, dar cu o cultură meritocratică solidă. Noi, în România, avem adesea tendința de a forma mici oligarhii, fie în instituțiile publice, fie în mediul privat. Frânăm competiția reală și creșterea profesională naturală. Meritocrația autentică ne face mai puternici, mai rezilienți, iar acest lucru îl vedem pe frontul din Ucraina.

A doua problemă majoră este lipsa investițiilor și a tehnologiei. Suntem noi, ca țară, capabili să facem aceste salturi? Suntem capabili să investim în tehnologie, să promovăm meritocrația, astfel încât cei mai buni oameni să ia deciziile, nu cei cu sprijin politic sau de grup? Fără meritocrație și fără tehnologie, nu putem fi rezilienți în fața unui posibil viitor conflict.

A treia problemă majoră este corupția. Corupția a penetrat societatea la multe niveluri și este un factor major care ne face să pierdem creiere și resursă umană. Unul dintre cele mai perverse efecte ale corupției este distrugerea narațiunii colective a națiunii.

Dacă vrem ca România să reziste provocărilor de astăzi și ale mâine, trebuie să ne concentrăm nu doar pe ce se întâmplă în regiune, în Bosnia, Muntenegru, sau în contextul infiltrării politicienilor pro-ruși, ci și pe provocările interne și modul în care le putem rezolva. Numai așa putem deveni cu adevărat mai rezilienți și mai puternici”, a spus Ruben Lațcău.

Programul conferinței

Evenimentul include patru paneluri principale, dedicate analizelor strategice și dezbaterilor privind securitatea regională:

• 9:50 – 11:15 | Panel I – “Where are the Balkans in the Current Global Strategic Environment? (In)Stability, (In)Security, (Un)Predictability”

Chair: Leonard Orban, fost comisar european și consilier prezidențial.

Participanți: Lt. Gen. Cristian Dan (Multinational Corps South-East, România), Marc R. DeVore (University of St. Andrews, UK), Vuk Vuksanovic (Belgrade Center for Security Policy, Serbia), Emmanuel Dupuy (Institute for European Perspective and Security, Franța).

• 11:30 – 12:00 | Prezentare de carte: Romania 2030: Trends, Challenges, Opportunities – George Scutaru, Marilen Gabriel Pirtea, Leonard Orban.

12:00 – 13:15 | Panel II – “Strategic Corridors and Global Power Competition: Impact on Security and the Economy”

Chair: Laurențiu Pachiu.

Participanți: Kaush Arha (Atlantic Council, SUA), ambasadorul Fatih Ceylan (Ankara Policy Center, Turcia), Alexandru Maximescu (OMV Petrom, România), Jochen M. Richter (Diplomatic Council, Luxemburg).

• 14:30 – 15:00 | Prezentare de carte: Europe and the Emerging New Global Order – Ileana Rotaru, Alina Bârgăoanu, Jochen M. Richter.
• 15:00 – 16:15 | Panel III – “Battle of Narratives: Defending Democracy in the Digital World Dominated by AI”

Chair: Ion Ioniță (Adevărul, Historia).

Participanți: Alina Bârgăoanu (SNSPA), Rumena Filipova (Bulgaria), Lucian Mărgineanu (Flex România), Liviu Lucian Oros (BCR), Adrian Racotanu (Eviden Technologies).

• 16:30 – 17:50 | Panel IV – “Safeguarding Disruptive Technologies: Ensuring CyberSecurity in an Era of New Challenges and Opportunities”

Chair: Claudiu Brândaș (UVT).

Participanți: Ligia Ardelean (Atos), Victor Vevera (Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică), Claudiu Bonchiș (UVT), Mihai Olteanu (CyberInt Centre, SRI), Alexandru Mărgineanu (Nokia România).

Conferința se încheie la ora 18, cu concluziile reprezentanților Universității de Vest din Timișoara.