Piața Libertății scoate la iveală Timișoara otomană. Cetatea a fost cucerită de la unguri în 1552, iar timp de 164 de ani a devenit pașalâc turcesc. În 1716, Eugeniu de Savoya a eliberat orașul de sub stăpânirea otomană și nu a mai rămas nimic construit de turci. Vestigiile descoperite în 2014 în Piața Libertății au dus la descoperirea băilor turcești ale Timișoarei medievale. Baia turcească din Pașalâcul Timișoarei ar avea și o „geamănă” în Spania.

A existat multă vreme o tradiție locală care spunea că în Piața Libertății, sub clădirea Primăriei Vechi, actuala Facultate de Muzică și Teatru, a existat o baie otomană, veche de mai bine de 400 de ani. A fost folosită în trecut, în strânsă legătură cu moscheea, în cadrul unui ritualul religios pentru curățare trupească și sufletească.

„Inscripţia despre care s-a crezut că susţinea acest lucru marchează de fapt alt eveniment din istoria urbană a Timișoarei (data construirii turnului este anul 1053H (1643-1644) din vremea sultanului Ibrahim Han, Feneșan, p. 164). Tocmai de aceea, descoperirea băilor din Piaţa Libertăţii a fost un moment unic în încercarea de a înţelege orașul otoman”, povestesc reprezentanții MNaB, pe Facebook.

Baia sau hammam, cum i se spune în turcește, este un element central al culturii orientale, deopotrivă spațiu de socializare, dar și locul unde se face pregătirea trupului și sufletului pentru rugăciune.

„Locul în care au fost descoperite ruinele uneia dintre cele patru băi turcești menţionate de Evliya Celebi nu este întâmplător. Urbanismul otoman are la bază o unitate de organizare a teritoriului extrem de importantă, numită külliye, care reprezintă, în fapt, o grupare de edificii organizate în jurul unei moschei, toate reprezentând, de obicei, fundaţia pioasă a unui sultan”, povestesc reprezentanții MNaB.

Această unitate teritorială trebuie deosebită de centrul administrativ al orașului, adeseori localizat într-o citadelă, sau de centrul comercial, reprezentat de bazar. Külliye includea, pe lângă moscheea dedicată de obicei sultanului, cum este cea din Piața Sf. Gheorghe, școli coranice, o bucătărie, instituții caritabile, toate parte dintr-un waqf sau fundație pioasă și, de obicei, o baie publică.

„Urmele descoperite ne lasă să citim cele trei secţiuni principale ale unui asemenea edificiu: soyunmalik (încăperea rece), iliklic (spaţiul de tranziţie), sicalik (încăperea caldă, cu aburi), la care trebuie adăugat cuptorul, kulhan, operat de obicei din exterior. În contextul timișorean, al unui oraș construit predominant din lemn și pământ, clădirile din zidărie, cum este cazul acestei băi, au un rol foarte important. În centrul compoziţiei trona spaţiul principal de socializare, soyunmalik, unde se discuta politică și se făceau afaceri, discuţii însoţite de ceai și gustări”, mai spun cei de la MNaB.

În centrul istoric al Timișoarei, în Piața Libertății, băile au fost acoperite în 2015. După ce mai bine de un an vestigiile arheologice au stat descoperite și s-au analizat diferite variante de punere în valoare, în cele din urmă autoritățile au decis ca zidurile băilor turcești să fie acoperite la loc și marcate în pardoseală.

Articole pe aceeași temă:

https://www.tion.ro/stirile-judetului-timis/baile-turcesti-raman-in-piata-libertatii-sub-forma-de-macheta-originalele-acoperite-deja-cu-nisip-113838/

Baia turceasca din Pasalacul Timisoarei are o geamana in Spania