Plângerile prealabile care ajung în plenul Consiliului Local Timișoara sunt, în general, respinse fără prea multe discuții, consilierii locali preferând să își păstreze deciziile luate. În cazul a două astfel de plângeri, intrate pe ordinea de zi a ședinței de marți, 26 mai, însă, a ținut să intervină arhitectul-șef pentru anumite comentarii de specialitate.

Este vorba despre două plângeri prealabile depuse de Consiliul Județean Timiș (CJT) împotriva a două planuri urbanistice zonale (PUZ) de la limita dintre cartierul Plopi și comuna Moșnița Nouă.

Arhitectul-șef Gabriel Almăjan a început prin a discuta „fenomenul de expansiune urbană a comunei Moșnița și nu numai”, proiectând planșe digitale cu situația din zonă.

„Se face următoarea apreciere legată de aceste două PUZ-uri: că ar fi aflate în «vecinătatea centurii». Nu se spune distanța, nu se spune care este articolul de lege sau norma care definește care este distanța. Vă informez eu că norma este ordinul 43, care stabilește că, într-o distanță de 22 de metri de la limita extremă a centurii, orice proiect trebuie avizat de CNAIR. Primul proiect este la 200 de metri, iar cel de-al doilea, care este avizat în 2017 – cu avizul Comisiei de Circulație din 2017! – este adiacent culoarului de centură care a apărut ulterior.

Plângerea prealabilă spune că ar fi fost necesar avizul Consiliului Județean. Tot din legea 350, pe care plângerea o menționează, avizul Consiliului Județean este necesar la orașe. (…) Prevederea cu zonele de interes se aplică la orașe și comune, nu la municipii. Noi avem comisia noastră tehnică, avem o structură de specialitate dezvoltată conform legii și nu avem nevoie să dublăm competențele de avizare și autorizare pentru lucrările unde legea nu dispune. (…)

Mă întreb dacă, prin acest termen de «vecinătate», nu cumva toate aceste PUZ-uri sunt tot în aceeași «vecinătate», dacă ar fi să apreciem așa pur și simplu subiectiv. Eu cred că problema nu este asta, eu cred că problema pe care trebuie să ne-o punem noi împreună, cu UAT-urile – nu doar la Moșnița –, cum facem ca această expansiune urbană pe care o vedeți aici, necontrolată, să aibă o conexiune mai bună cu orașul”, a spus, printre altele, Almăjan.

La final, acest a reiterat ideea pe care a transmis-o și în scris Consiliului Județean Timiș ca răspuns: „nu este o plângere prealabilă fundamentată”.

foto: captură de ecran

Explicații de la CJT: „Se intersectează cu investiții publice majore”

Cele două plângeri prealabile vizează hotărârile de consiliu local (HCL) 413/2017 și 447/2025, prin care au fost aprobate PUZ-urile „Dezvoltare zonă rezidențială cu funcțiuni complementare, schimbare destinație imobil din anexă gospodărească în casă de locuit” și, respectiv, „Dezvoltare zonă de locuințe și funcțiuni complementare”, ambele din zona Plopi Sud.

Contactați de Tion pentru clarificări, reprezentanții Consiliul Județean Timiș ne-au spus că instituția a formulat cele două plângeri prealabile în „contextul în care acestea produc efecte asupra teritoriului a două unități administrativ-teritoriale, Municipiul Timișoara și comuna Moșnița Nouă, și care se intersectează cu investiții publice majore asumate de administrația județeană”. Mai precis, ar fi vorba despre Drumul Boilor.

„În cazul documentației aprobate în anul 2025, chiar documentația urbanistică contestată prevede realizarea de către inițiatori, la solicitarea administrației locale a municipiului Timișoara, a unui pod peste canalul ANIF, ce constituie limita dintre UAT Timișoara și UAT Moșnița Nouă, precum și conectarea infrastructurii rutiere dintre cele două unități administrativ-teritoriale. Prin urmare, efectele investiției depășesc limita administrativă a municipiului Timișoara.

Astfel de situații sunt incidente prevederilor Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, referitoare la investiții și documentații care produc efecte asupra mai multor unități administrativ-teritoriale și care necesită avizarea/aprobarea de la nivel județean.

Precizăm că argumentația Consiliului Județean Timiș nu are la bază noțiunea de «zone funcționale de interes», argumentație citată din documentele primăriei și invocată în ședința plenului Consiliului Local Timișoara, întrucât această reglementare a fost abrogată încă din anul 2013. Poziția instituției se fundamentează pe prevederile art. 22 din Legea nr. 350/2001, referitoare la investiții de interes național, județean sau local, așa cum este investiția CJT în ceea ce privește realizarea acestui pasaj la intersecția drumului cu VOTS.

În același timp, Consiliul Județean Timiș subliniază faptul că investiția de la Pasajul/Drumul Boilor a fost asumată tocmai pentru diminuarea/echilibrarea presiunii de trafic de pe Calea Buziașului”, au precizat pentru Tion reprezentanții CJT.