Dacă recent v-am prezentat pe Tion.ro planurile de reabilitare pentru Piaţa Unirii şi Piaţa Libertăţii, acum vă prezentăm ce cuprinde exact proiectul pentru Piaţa Sfântul Gheorghe.
„Dacă funcţiunile celorlalte două pieţe ale oraşului imperial erau de centru administrativ, în cazul Pieţei Unirii, şi centru militar, în cazul Pieţei Libertăţii, această piaţă poate fi considerată ca un centru spiritual al Cetăţii. În istoria prefacerilor urbane a vechiului oraş Timişoara, această zonă se dovedeşte a fi cea mai dinamică”, amintesc reprezentanţii Primăriei Timişoara.
Cum a fost gândită iniţial reamenajarea acestui spaţiu? S-au prevăzut realizarea unui amfiteatru, mutarea statuii Sf. Gheorghe în partea de Nord, dincolo de liniile de tramvaie, spre strada Florimund Mercy şi amplasarea de bănci, urmând ca ruinele descoperite în urma săpăturilor să fie integrate în noua amenajare.
„Pentru a întări ideea de piaţă, acest spaţiu urban trebuie tratat ca fiind delimitat de toate cele patru fronturi existente. Dimensiunile pieţei vor fi: pe axul N-S – 76 m, pe axul E-V – 35 m. Spaţiul va deveni pietonal şi va constitui un fel de vestibul – zona de intrare în centrul istoric (…) Conţine o amenajare în amfiteatru. Denivelarea de 2,85-3,35 m va avea o dimensiune în plan de 21,33×31,06 m şi va fi delimitată pe două laturi de către şapte, respectiv şase gradene, iar pe cele două laturi adiacente de faţadele celor două imobile ce mobilează fronturile opuse ale pieţei pe direcţia E-V. Între amfiteatru şi cele două clădiri opuse din piaţă se realizează trotuare de câte 4 m lăţime. Se creează premisele realizării accesului în două subsoluri de mari dimensiuni (…) Monumentul Sf. Gheorghe se reamplasează spre partea de nord a pieţei. Pe latura de nord, între cei trei arbori păstraţi, se amplasează bănci din lemn cu structură metalică şi coşuri de gunoi. Traseul liniilor de tramvai se bordează cu sfere din fontă”, se arată în documentele oficiale făcute publice de către reprezentanţii primăriei.
Vestigiile istorice din Piaţa Sf. Gheorghe
Lucrările de reabilitare a infrastructurii tehnico-edilitare au fost executate în mare măsură, cele care au mai rămas vizând îndeosebi partea de vestigii, de care nu se va ocupa Romprest, constructorul care a realizat până acum lucrările din Cetate, pentru că aceste lucrări fac obiectul unui contract distinct.
Decoperirile au fost numeroase în Piaţa Sf. Gheorghe.
„Începerea lucrărilor de decopertare în zona amplasării amfiteatrului propus a dus la descoperirea primelor vestigii arheologice, respectiv fundaţia bisericii iezuite Sf Gheorghe, demolată la începutul secolului XX, pe un amplasament prezumat în cadrul proiectului iniţial. Lucrările de cercetare preventivă au dus la descoperirea următoarelor vestigii: colţul de N-V din fundaţia bisericii iezuite demolată la 1914 – zidurile au o grosime medie de 2 m şi o adâncime de cca. 1,8m de la cota terenului amenajat; două fragmente de zidărie turcească atribuite marii moschei, pe un traseu paralel cu fundaţia bisericii iezuite (…) – zidurile au o grosime ce variază între 25-80 cm şi o înălţime de cca. 50 cm; fundaţie minaret din cărămidă; cimitirul musulman, în zona N-E a pieţei, spre liniile de tramvai, din care au fost cercetate 86 de morminte; sub nivelul moscheii au fost descoperite două niveluri de case din lemn ce aparţin de Timişoara preotomană; două apeducte din perioada otomană”, precizează oficialii municipalităţii.
Ce se va păstra şi valorifica din toate aceste vestigii? Ruinele bisericii iezuite şi zidurile Moscheii Sultanului Biruitor, pe o suprafaţă de aproximativ 850 mp, potrivit proiectului de punere în valoare a vestigiilor din centrul istoric.
„Raportul etapei de cercetare arheologică finalizează această etapă şi documentează vestigiile descoperite, solicitând care dintre acestea trebuiesc puse în valoare în cadrul noului proiect de amenajare a pieţei. Acestea sunt fundaţiile bisericii iezuite şi fragmentele de ziduri din epoca otomană, identificate ca făcând parte din fosta moschee. Prin adresa Comisiei Naţionale de Arheologie către Direcţia Judeţeană de Cultură Timiş se solicită ca toate vestigiile să fie puse în valoare in situ. Punerea în valoare a acestor vestigii înseamnă decuparea unor suprafeţe de circa 850 mp din cadrul proiectului iniţial (…) În Piaţa Sf. Gheorghe era prevăzută punerea în valoare a fundaţiei bisericii iezuite, la care se asociază şi condiţiile impuse de prezenţa vestigiilor otomane a căror prezenţă nu a fost prezumată. Pentru marcarea fragmentului de zid descoperit în exteriorul fundaţiilor iezuite se va recurge la materialul informativ (signaletică) ce urmează a prezenta rezultatul descoperirilor arheologice”, potrivit autorităţilor locale.
Două firme din judeţul Alba se ocupă de vestigiile din Cetate – soluţii de punere în valoare şi execuţie lucrări.
Articole pe aceeași temă:
Doua firme din Alba se ocupa de vestigiile din centrul Timisoarei. Putem intra cu lucrarile in 2016
Citiți principiile noastre de moderare aici!