Vă reamintim, săptămâna trecută, primarul Timișoarei spunea că aceste fâșii verzi, în loc să aducă un plus de oxigen, de puritate în aerul pe care îl respirăm, ele contribuie din plin la poluarea cu praf, menționând că aceste suprafețe nu sunt, de fapt, spații verzi. Specialiștii din Asociația Peisagiștilor Filiala Teritorială Vest (n.r. AsoP) au ținut să precizeze că nu sunt de acord cu primarul Nicolae Robu și că aceste spații nu pot fi desființate, ele fiind încadrate la categoria fâșii plantate, fiind interzisă de lege schimbarea destinației sau desființarea ori strămutarea lor.

„S-a argumentat că aceste spații verzi (fâșii) atunci «când plouă se transformă în noroi, respectiv noroi în care băltește apa». Considerăm că starea actuală a acestor spații verzi se datorează unei întrețineri corespunzătoare sau inexistente, respectiv unor soluții tehnice abordate impropriu în rezolvarea acestora precum însămânțarea cu amestecuri lipsite de rezistență la secetă, praf sau în condițiile urbane actuale sau chiar păstrarea unor specii spontane inadecvate spațiilor urbane. (…) Aceste spații uneori generoase pot fi plantate cu specii mult mai rezistente condițiilor de microclimat urban actual”, se arată într-o adresă trimisă de către AsoP Primăriei Timișoara.

Peisagiștii mai spun că lucrările de drumuri au redus consistent suprafața de pământ a acestor fâșii și că acoperirea cu un strat superficial de pământ nu a permis apei să se infiltreze în sol.

„Aceste fâșii reprezintă suprafețe permeabile, dacă sunt corespunzător întreținute și vor aduce un aport considerabil în asigurarea circuitului apei în natură. Suprafețele permeabile nu înmagazinează căldură, așa cum se întâmplă în cazul suprafețelor dure (bituminoase, din beton), care conduc la crearea efectului de seră în orașe. (…) Aceste fâșii de spații verzi conțin în mod particulare plantații de arbori dispuși în aliniament, care conferă un anumit confort pietonilor și bicicliștilor pe timpul verii, fiind totodată și cel mai important filtru al noxelor și poluării fonice generate de activitățile urbane cotidiene. Considerăm că rolul acestor fâșii de spații verzi, dincolo de cel estetic, este considerabil pentru protecția mediului, cu impact direct asupra calității vieții în oraș. Fâșiile plantate de spații verzi fac parte din rețeaua generală de spații verzi”, se arată în adresa trimisă de peisagiști specialiștilor din primărie.

Asociația pentru Protecția Mediului Timiș: Este interzisă schimbarea destinației, reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi

Peisagiștii din cadrul AsoP au cerut un punct de vedere și de la Agenția pentru Protecția Mediului Timiș, care spune că aceste fâșii dintre trotuare și carosabil se încadrează ca și fâșii plantate, având „un rol important de ameliorare a climatului și calității aerului, precum și un rol estetic”.

„Răspunderea sau reducerea suprafețelor spațiilor verzi revine autorităților administrației publice locale; este interzisă schimbarea destinației reducerea suprafețelor ori strămutarea spațiilor verzi. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26mp/locuitor și au obligația de a nu schimba destinația terenurilor amenajate ca spații verzi sau prevăzute ca atare în documentația de urbanism, de a nu reduce suprafețele acestora și de a nu le strămuta. Agenția pentru Protecția Mediului Timiș apreciază că este necesară adoptarea unor soluții tehnice de însămânțare/plantare/întreținere a acestor fâșii de spațiu verde existente, pentru a avea un oraș curat și pentru a contribui la ameliorarea calității aerului, precum și pentru a asigura cetățenilor un mod de viață sănătos”, se arată într-un răspuns al Agenției pentru Protecția Mediului, semnat de directorul Ildiko Vițan.

Un subiect actual, de aproape cinci ani

Se discută despre problema spațiilor verzi încă din anul 2012, de când Nicolae Robu a promis în campania electorală desființarea „cvasigenerală a fâșiilor de pământ, pretinse spații verzi, dintre trotuare și carosabil”.

„Am spus că voi desființa toate fâșiile de pretinse spații verzi, care, de fapt, erau denaturate în spații de noroi, de pământ uscat sau de noroi, dintre trotuar și carosabil. Nu am putut să fac asta, pentru că acele fâșii figurează ca spații verzi. Pe reparații nu le puteam desființa, trebuia să mă duc cu proiect de investiții, care să aibă aviz de la Mediu și, drept urmare, era imposibil să le desființez așa cum credeam eu că se va putea face. Nu mi-am închipuit că birocrația este atât de complicată. Sigur, este foarte bine să protejăm spațiile verzi, dar în mintea mea, prin noțiunea de spațiu verde se înțelegea altceva decât ceea ce era acolo, o fâșie de un metru”, ne declara primarul Timișoarei în luna ianuarie a anului trecut.

Tot atunci, edilul-șef ne spunea că a pus muncitorii firmelor contractate de primărie să ia din pământul existent pe acele fâșii, pentru ca noroiul să nu mai ajungă pe străzi.

Săptămâna trecută, însă, primarul Timișoarei îi invita pe peisagiștii din cadrul AsoP la discuții, după ce aceștia au reiterat părerea lor, că nu sunt de acord cu desființarea fâșiilor verzi.

„Se pare că oamenii au fost deranjați de niște declarații ale mele, evident, pe care le asum și le susțin în continuare, că este aberant, acum poate folosesc un cuvânt mai dur, să ne îndeplinim indicatorii de suprafață verde la suprafața totală a orașului, respectiv la numărul de locuitori, cu astfel de spații verzi, pentru că aceste suprafețe, de fapt, nu sunt spații verzi”, spunea Robu.

Edilul completa că, de fapt, nu a spus că desființează toate aceste fâșii și că, atunci când renunță la unele, compensează cu spații verzi create suplimentar în aceeași zonă.

Articole pe aceeași temă:

Razboiul dintre Asociatia Peisagistilor si primarul Timisoarei a ajuns la faza de negocieri

Robu: Timisoara este mai curata si fara desfiintarea fasiilor de pamant dintre trotuare si carosabil