Anul 2023 marchează 25 de ani de la momentul lansării în România a politicii de dezvoltare regională prin care s-au stabilit cadrul instituţional, obiectivele, competenţele şi instrumentele specifice acesteia, ca parte a angajamentului și parcursului european al României. Cu această ocazie, dar și pentru a marca procesul de descentralizare a programelor regionale de către Guvernul României, Asociația ROREG a organizat marți, 5 decembrie, evenimentul 25 de ani de Dezvoltarea Regională în România la Timișoara Convention Center.

„Cei 25 de ani de dezvoltare regională au însemnat multă pasiune, viziune și curajul de a încerca foarte multe lucruri noi, de a lua decizii. Din punctul meu de vedere, cred că asta a determinat această schimbare de sistem. Toate proiectele care au fost făcute, au fost implementat au necesitat curaj: de la idee până la curajul de solicita o finanțare. Noi le-am finanțat și le-am implementat. Multe schimbări pe care acești 25 de ani le-au produs în viața noastră de zi cu zi…”, a declarat Sorin Maxim, director general al ADR Vest și președinte al Asociației ROREG

Potrivit acestuia, în primii 25 de ani, prin programele de dezvoltare regională au fost implementate proiecte de aproximativ două miliarde de euro, iar suma ar urma să se dubleze în următorii șapte ani.

„Este un moment extrem de important. Cred că acest eveniment ar trebui sărbătorit la nivel național. Cred că ar trebui sărbătorit la nivel național pentru că administrațiile publice și România s-au dezvoltat extrem de mult în urma infuziei de capital pe programele care au fost gestionate în special pe agențiile de dezvoltare regională. Vorbesc din perspectiva unei persoane care vine de 20 de ani din administrația publică. Am avut șansa să fiu în consiliul de dezvoltare regională, reprezentantul orașelor în ADR regiunea Centru, am avut șansa și să fiu în comisia de evaluare strategică care, la început, avea un punct de vedere și putea să dea un vot pe proiectele care puteau să ducă la dezvoltarea strategică a unor regiuni. Consider că este un eveniment important, ținând cont de faptul că acest eveniment a dus la dezvoltarea României de-a lungul timpului”, a declarat și Adrian Ioan Veștea, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

În cadrul întâlnirii au avut loc și două paneluri de discuții, în care specialiștii invitați au aborda subiecte precum imixtiunea politicului în administrație, importanța femeilor în politică, regionalizare, investiții, etc.

Nașterea și evoluția programelor de dezvoltare regională

Despre începuturile dezvoltării regionale în România a vorbit dr. Ioan Ianoș, profesor de geografie umană la Universitatea din București. Acesta a fost unul dintre primii români specializați în acest domeniu, participând și la elaborarea Cartei Verzi a Dezvoltării Regionale în România.

„Începutul a fost unul cu niște antecedente pozitive, în sensul că în anii 90-94, am avut niște colaborări, niște contracte de cercetare cu Institutul de Cercetări Politice Europene, de la Universitatea din Strasbourg, atunci a fost foarte ușor pentru ei și pentru mine, ca să mă contacteze în 95, să îmi spună că intenționează, împreună cu un consorțiu de universități, cu firma de consultanță Ramboll, să depună o aplicație pentru definirea politicilor de dezvoltare regională în România.

Mi-au spus: «Dacă ești de acord, atunci fă-ți un colectiv de patru persoane – printre care și tu – adică încă trei, în așa fel încât toți să aveți deja preocupări anterioare în domeniul dezvoltării regionale și analizei regionale». Cam așa a început totul, selectând pe unii dintre specialiștii care erau în momentul respectiv recunoscuți pentru activitatea lor în urbanism și amenajarea teritoriului, altul economist și un al treilea care este sociolog”, a declarat și Ianoș/

Sorin Maxim a vorbit mai mult despre trecutul nu prea îndepărtat, prezentul și viitorul dezvoltării regionale. Pe scurt, acesta spune că se vrea trecerea de la orientarea pe cantitate către cea spre calitate.

„În principal, noi suntem un program care țintește zona urbană, dar am început timid cu IMM-uri, resurse umane și turism și am continuat consistent cu zona de educație, sănătate, mobilitate, infrastructură urbană, zonă verde, turism. Am avut multe proiecte în zona de patrimoniu, social la fel, proiecte care au transformate foarte multe zone și centre sociale pe care noi le-am finanțat. Nu în ultimul rând, zona de IMM-uri a avut un foarte mare impact. Au fost aproximativ 15 milioane de locuri de muncă pe care noi le-am dezvoltat de-a lungul timpului, locuri de muncă sustenabile.

Programele sunt orientate acum foarte mult din zona cantitativă spre zona calitativă. România a fost și este în continuare o țară care are nevoia de a construi infrastructură, kilometri de autostrăzi, străzi, rețele de apă sau metri pătrați de infrastructură educațională sau sanitară. Dar acum (programele – n.r.) sunt centrate foarte multe fonduri pe zona de creștere a calității vieții. Foarte mulți bani care vor merge în zona de inovare, cercetare și de susținere a antreprenoriatului din toate punctele de vedere, inclusiv fond de capital de risc la nivelul regiunii. Toate acestea mută oarecum zona de atenție dinspre cantitate către calitate. Nu în ultimul rând, zona de «verde» este foarte, foarte importantă la nivelul Comisiei (Europene – n.r.), spre a transforma tot ce înseamnă mobilitatea pe combustibil fosil către «verde» și zona de dezvoltare urbană care are componente mult mai complexe din punctul de vedere al serviciilor care trebuie oferite către cetățean”, a explicat Maxim.

Structura ADR-urilor, model pentru regionalizare?

Același director general al ADR Vest a fost întrebat și dacă Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR) pot reprezenta un model pentru implementarea unei regionalizări propriu-zise în România.

„Cred, în primul rând, că este un model de succes. S-a dovedit că acest sistem a funcționat și a funcționat foarte bine, cu resurse modeste și fără foarte multe mișcări sau ieșiri din ritm. Regionalizarea are oricum două componente mari care trebuie avute în vedere: este regionalizarea economică, de care avem mare nevoie, și regionalizarea administrativă, pe care evident trebuie să o facă Parlamentul, Guvernul și are o componentă mare politică. Eu cred că, în primul rând, cea economică trebuie făcută pentru că economia nu mai este centralizată și nu mai este atât de omogenă cât era pe vremea institutelor de planificare. Este nevoie să pui ceva în loc în zona de dezvoltare și strategie. Aia se poate face doar la nivel regional”, a mai spus Maxim.

Ministrul Veștea s-a declarat la rândul său un fan al ideii și consideră că această idee s-ar putea concretiza chiar în perioada 2024 – 2028. Astfel, ar putea fi organizat chiar un referendum pe această temă.

„Ar trebui să reprezinte un proiect de țară, un proiect pe care să și-l asume toți factorii politici. Încă din momentul în care am depus jurământul mi-am exprimat această intenție și militez pentru acest lucru, ținând cont de faptul că cunosc realitatea din administrația publică și este necesară o eficiență mult mai mare a cheltuirii banului public”, a adăugat ministrul.