Universitatea de Vest din Timișoara a încheiat un proiect prin care 276 de studenți au participat la activități de formare, stagii de practică și programe de învățare în mediul profesional. Studiile realizate în cadrul proiectului arată că absolvenții trebuie să își dezvolte nu doar cunoștințele de specialitate, ci și capacitatea de a rezolva probleme, de a lua decizii și de a lucra în echipă.

Proiectul „Calitate, eficacitate și relevanță pentru piața muncii în universități. Demersuri inovative pentru programe de învățare la locul de muncă pentru studenți”, derulat de Universitatea de Vest din Timișoara (UVT), a urmărit să îi ajute pe studenți să își dezvolte competențele necesare pentru angajare și să îi apropie de mediul profesional încă din timpul facultății.

În cadrul proiectului, 273 de studenți au urmat stagii de practică, iar șapte au finalizat programe de internship. Alți 30 de studenți au participat la activități de job-shadowing, prin care au putut observa cum se desfășoară activitatea într-un mediu profesional. Proiectul a inclus și 57 de acorduri de parteneriat cu organizații din mediul socio-economic.

În total, 276 de studenți au fost incluși în grupul-țintă, iar 274 au finalizat un curs. De asemenea, 124 de studenți au participat la ateliere de orientare și dezvoltare a abilităților socio-emoționale, iar 100 au luat parte la sesiuni de tutorat și formare. În cadrul proiectului au fost formați și zece tutori de reziliență.

Ce competențe vor conta mai mult pe piața muncii

Pe lângă activitățile destinate studenților, proiectul a inclus studii despre schimbările de pe piața muncii, competențele cerute de angajatori și modul în care universitățile își pot adapta programele de studiu.

Cercetările au vizat șapte domenii, printre care angajabilitatea absolvenților, competențele profesiilor viitorului și integrarea competențelor transversale în programele universitare.

Potrivit concluziilor prezentate în cadrul conferinței finale, digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale schimbă sarcinile de lucru, instrumentele folosite și modul în care angajații colaborează. Totodată, tot mai multe profesii presupun atât cunoștințe de specialitate, cât și capacitatea de a interpreta date și de a lua decizii argumentate.

În cadrul unei evaluări realizate prin metoda Q-sort, cadrele didactice au identificat gândirea critică drept competența cu cea mai mare prioritate, cu un scor mediu de 2,04. Au urmat rezolvarea problemelor complexe (1,29), învățarea continuă (1,00), gândirea analitică (0,88) și adaptabilitatea (0,54).

La celălalt capăt al clasamentului s-au situat inteligența interculturală (-1,21), motivația intrinsecă (-0,96), utilizarea platformelor de colaborare digitală (-0,88), oferirea de feedback constructiv (-0,83) și ascultarea activă (-0,67).

Unde întâmpină dificultăți absolvenții

Studiile au evidențiat și câteva dificultăți întâlnite la trecerea de la pregătirea universitară la activitatea profesională. Printre acestea se numără aplicarea cunoștințelor în situații reale de lucru, luarea deciziilor fără îndrumare permanentă, comunicarea și integrarea în echipă, asumarea responsabilității și adaptarea la feedback.

Pentru a răspunde acestor nevoi, universitățile trebuie să actualizeze periodic conținutul disciplinelor, să includă proiecte inspirate din situații profesionale reale și să evalueze nu doar cunoștințele teoretice, ci și capacitatea studenților de a le aplica.

Unul dintre partenerii de practică a subliniat importanța contactului cu mediul profesional încă din timpul facultății.

„Din punctul nostru de vedere, partea de instruire, oricât de mult și-ar dori o companie să o facă, nu poate fi susținută întotdeauna la locul de muncă, pentru că nu există suficiente resurse, timp și răbdare. Atunci când aceste lucruri se întâmplă în cadrul universității, este o plus valoare cu adevărat remarcabilă.

Ne-am dorit ca pentru studenți să rămână două lucruri foarte clare. În primul rând, să rămână un element de relevanță. Studenții trebuie să înțeleagă că, dincolo de tabla din sălile de curs, există un mediu de business care îi așteaptă, un mediu de business cu provocări, frumos, dar foarte dur, pentru care ei trebuie să fie pregătiți. Relevanța aceasta este extrem de importantă atunci când își construiesc drumul și viitorul în carieră.

Al doilea element, poate mai important, este încrederea. Încrederea că pot să facă ceea ce își doresc, că pot să se uite la valori, la oameni profesioniști și că pot să atingă și ei aceste obiective.

În proiectul acesta, faptul că s-au întâlnit cu manageri, cu oameni din boardul celei mai importante companii de asigurări din România, cu oameni din boardul Marsh care conduc businessuri în jumătate din Europa și cu oameni care conduc alte tipuri de afaceri din rândul partenerilor noștri creează încrederea pe care un student o poate utiliza ulterior, atunci când dorește și decide să intre pe piața muncii”, a declarat Cătălin Găletușe, business development manager la Marsh România.

Proiect de aproape cinci milioane de lei

Proiectul a fost cofinanțat din Fondul Social European Plus, prin Programul Operațional Educație și Ocupare. Valoarea totală a fost de 4.913.501,08 lei, dintre care 4.815.231,06 lei au reprezentat cofinanțarea Uniunii Europene.

Prin activitățile de practică, formare și cercetare, proiectul a urmărit, timp de doi ani, să apropie pregătirea universitară de cerințele pieței muncii și să identifice competențele de care studenții vor avea nevoie pentru a se integra profesional.