Pentru unii, sunetul înseamnă muzică. Pentru alții, o voce, o melodie sau un instrument pot fi asociate cu o stare de liniște, cu amintiri sau cu emoții puternice. În practicile de terapie prin sunet, însă, sunetul și vibrația sunt privite dintr-o perspectivă diferită: ca instrumente care pot contribui la relaxare, la conștientizarea propriului corp și la obținerea unei stări de echilibru.

Iasmina Andra Todor este Sound IASH Ambassador în România și practician în terapia alternativă pentru echilibrare energetică și susținerea stării de bine fizice și emoționale. Parcursul său a început însă cu mult înainte de formarea profesională, dintr-o fascinație pe care spune că o avea încă din copilărie pentru holistică.

O practică veche, redescoperită într-o formă modernă

Terapia prin sunet nu este o invenție a ultimilor ani. Practici în care vocea, ritmul, vibrația și diverse instrumente sunt utilizate în contexte spirituale, ritualice sau de meditație există în mai multe culturi asiatice.

„Terapia prin sunet sau meditația cu sunet datează de foarte mult timp. Dacă mergi în India, o întâlnești foarte mult acolo, în filosofia vedică se vorbește despre ea. În Tibet, călugării foloseau, de asemenea, bolurile tibetane cântătoare atunci când aveau momentele de chanting. Se foloseau și de voce, de exemplu. Mergi în Thailanda, le întâlnim și în Thailanda”, povestește Iasmina.

Tocmai această răspândire face dificilă stabilirea unui singur loc de origine, spune ea.

În viziunea terapeutei, una dintre ideile importante care stau la baza practicii este apropierea dintre sunet și masaj. Vibrația nu este percepută doar auditiv, ci și corporal.

„Este un masaj subtil, un masaj fără să fii, practic, atins. Este despre a simți mai mult decât despre a asculta”, spune aceasta.

Este, de altfel, ceea ce Iasmina le transmite celor care vin pentru prima dată la o astfel de experiență: terapia prin sunet nu presupune doar să asculți un instrument, ci să observi ceea ce se întâmplă în propriul corp.

De la un mic bol de alamă la studiul sonoterapiei în India

Pentru Iasmina, povestea a început cu mult timp în urmă. În copilărie era atrasă de terapiile alternative și de zona holistică, iar mai târziu această curiozitate avea să se transforme într-un drum profesional.

Înainte de a ajunge în India, a descoperit deja bolurile cântătoare.

„Mi-am achiziționat, în cadrul unui festival, un mic bol. Era un bol făcut din alamă, la mașină, pentru că și ele sunt confecționate foarte diferit. Și pot să spun că, cu el, am început”, a afirmat tânăra.

La acea vreme, Iasmina lucra ca make-up artist și cosmeticiană. Experiența profesională a făcut-o să privească însă lucrurile dintr-o perspectivă mai largă.

„Fiind cumva în domeniul acesta al stării de bine și al relaxării, am ajuns la concluzia că avem nevoie de o îngrijire interioară mai mare, de fapt, decât de cea exterioară. De acolo începe totul”, a precizat ea.

A urmat apoi decizia de a aprofunda această direcție și de a studia terapia prin sunet în India. Astăzi, Iasmina spune că încearcă să păstreze un echilibru între dimensiunea spirituală pe care unii oameni o asociază cu astfel de practici și explicațiile legate de experiența corporală și psihologică.

 

Bolurile terapeutice și importanța instrumentului

Un element esențial în sesiunile de sonoterapie îl reprezintă instrumentele folosite.

„Bolurile cu care lucrez sunt boluri terapeutice, confecționate de către un institut din India. Ele au fost confecționate de către oameni de știință și medici. Au fost specializate diferite protocoale și sunt, în mare parte, confecționate din cupru, un conductor foarte bun. Se vorbește că proprietatea cuprului ar fi una de vindecare. Fiecare metal are o proprietate aparte”, ne-a dezvăluit terapeuta.

Dincolo de material, diferența pe care Iasmina o face între o experiență de relaxare prin sunet și ceea ce numește terapie prin sunet ține de modul în care instrumentele sunt utilizate. Astfel, în terapia prin sunet există protocoale, se aplică frecvențele într-o formă anume, iar bolurile sunt studiate. Cu alte cuvinte, nu orice utilizare a unui bol cântător reprezintă automat o ședință de terapie prin sunet.

Terapie prin sunet sau baie de sunet?

În ultimii ani, expresii precum „baie de sunet”, „sound healing”, „meditație cu sunet” sau „terapie prin sunet” au început să fie tot mai prezente în spațiul public. Iasmina consideră că termenii ajung uneori să fie utilizați ca sinonime, deși există diferențe între practici.

„Cum este ceva mai nou și începe să apară tot mai mult, începe să se facă o confuzie între terapia prin sunet și băile de sunet sau meditația cu sunet. În băile de sunet putem să folosim fie boluri sau alte instrumente. Unele dintre ele sunt mai mult muzicale. Asta este și diferența”, a spus terapeuta.

În schimb, Iasmina spune că terapia prin sunet presupune o abordare structurată.

Ce simte omul în timpul unei ședințe?

Poate că una dintre cele mai interesante componente ale unei sesiuni de sonoterapie este experiența subiectivă a celui care participă. Nu există, spune Iasmina, o singură reacție.

„Poți să ai experiențe fizice, poți să ai experiențe emoționale sau poți să ai experiențe mentale. Sunt persoane care plâng, care râd. Avem diferite manifestări”, ne-a declarat aceasta.

Unele persoane descriu furnicături, schimbări ale senzației de temperatură sau o percepție mai intensă a anumitor zone ale corpului.

Există și situații în care experiența este predominant mentală. Mai ales oamenii care vin cu stres sau cu dificultăți de relaxare pot observa că, în timpul unei sesiuni, mintea lor devine foarte activă. Pentru terapeută, important este ca persoana să observe aceste reacții, fără să pornească de la ideea că trebuie să simtă neapărat ceva anume.

După sesiune, starea poate fi, la rândul ei, diferită de la o persoană la alta.

„Uneori te poți simți foarte așezat și calm, indiferent de protocol, alteori te simți mai revitalizat, cu un gust de energie și chef, poftă să faci lucruri”, relatează Iasmina.

Iasmina spune că, în practica sa, terapia prin sunet este utilizată pentru o varietate de situații, de la stres și anxietate până la dificultăți de somn sau de concentrare. Ea afirmă că lucrează inclusiv cu copii și că a întâlnit situații în care terapia prin sunet a fost utilizată cu succes în cazul unor copii cu autism sau cu dificultăți de vorbire.

Sunetul și sistemul nervos

Una dintre explicațiile oferite de Iasmina pentru efectele pe care oamenii spun că le experimentează în timpul sesiunilor este legată de influența sunetului și a vibrației asupra sistemului nervos.

„Sunetele, cum spuneam, frecvențele pe care le folosim, resetează sistemul nervos. Acesta este scopul, practic, al sesiunii. Echilibrează emisferele cerebrale și ne duce ușor în stadiul în care undele cerebrale alfa-teta, unde are loc regenerarea corpului”, spune terapeuta.

Un alt aspect abordat de terapeută este vârsta celor care pot participa la astfel de sesiuni.

„Terapia cu sunet este sigură pentru toate vârstele, atât de la femeile însărcinate până la seniori, însă se fac protocoale diferite. Sunt boluri a căror frecvență este mai intensă și atunci, de exemplu, nu le folosim în cadrul sesiunilor cu copii sau cu viitoarele mămici”, povestește ea.

Pentru Iasmina, această călătorie a început cu un mic bol de alamă și cu o curiozitate născută în copilărie. Astăzi, după mai bine de nouă ani de experiență în sonoterapie și după formarea în India, ea încearcă să aducă această practică mai aproape de publicul din România.

Iar mesajul pe care îl transmite celor care vin pentru prima dată este simplu: înainte de a încerca să explice totul, să asculte ce se întâmplă în interior. Pentru că, spune ea, în terapia prin sunet, „este despre a simți mai mult decât despre a asculta.”