Proiectul include instalarea unei rețele de monitorizare a calității aerului formată din două stații pentru analiza bioparticulelor și cinci senzori pentru analiza chimică a aerului. Aceste echipamente detectează particule biologice din aer, inclusiv polen și alți alergeni, precum și compuși chimici precum monoxidul de carbon și alți poluanți.

Senzorii vor fi amplasați în special în zone centrale și parcuri din Timișoara, precum Parcul Dacia, Parcul Copiilor și Parcul Rozelor, iar sistemul este deja achiziționat, în urma unei licitații din aprilie, și urmează să devină funcțional în aproximativ două săptămâni, susțin reprezentanții primăriei.

Datele colectate vor fi disponibile pe platforma digitală a Primăriei Timișoara, atât în format brut, cât și procesate prin algoritmi de inteligență artificială dezvoltați împreună cu mediul universitar. De asemenea, infrastructura permite integrarea de date provenite de la parteneri privați care dețin propriile stații de monitorizare.

Proiectul este implementat în parteneriat între Timișoara și orașul Szeged din Ungaria și urmărește crearea unui „spațiu comun de date” la nivel european. Reprezentantul consorțiului, Peter Benedek, CEO Rockwood Digital Europe, a explicat că proiectul are ca obiectiv utilizarea mai eficientă a datelor urbane pentru îmbunătățirea serviciilor publice.

„Proiectul pe care îl prezentăm astăzi este despre utilizarea datelor în administrația publică. Mai exact, despre cum pot fi folosite datele într-o municipalitate sau, în acest proiect, în două municipalități. (…) De ce este importantă utilizarea datelor într-o municipalitate? O municipalitate oferă numeroase servicii publice pe care cetățenii le folosesc zilnic, cum ar fi transportul public, servicii care influențează și calitatea aerului din oraș. Toată lumea își dorește servicii publice eficiente și, în același timp, o calitate bună a aerului, fără poluare.

Aceste aspecte pot fi gestionate de administrațiile locale pe baza datelor colectate despre utilizarea transportului public și despre nivelul poluării aerului. Cu date corecte, se pot face predicții mai bune și planuri mai eficiente pentru îmbunătățirea transportului public, a circulației tramvaielor și, implicit, pentru reducerea poluării. Cu cât există mai multe date, cu atât predicțiile sunt mai precise, este un efect științific simplu”, a declarat acesta.

Proiectul, finanțat de Uniunea Europeană, are o valoare totală de 2 milioane de euro, din care 1 milion reprezintă finanțare europeană, iar 1 milion contribuția celor două orașe din consorțiu. Implementarea a început în aprilie anul trecut și se află în faza finală, cu termen de finalizare în luna august a acestui an.

Din partea Primăriei Timișoara, Val Mureșan, consilier pe teme de digitalizare și smart city, a precizat că proiectul contribuie la dezvoltarea unei infrastructuri digitale de colectare și agregare a datelor, cu rol în înțelegerea calității vieții în oraș.

„Proiectul ne oferă un serviciu de agregare a datelor, dar în sine este o infrastructură digitală care este livrată de parteneri, cu ajutorul Politehnicii Timișoara, iar această infrastructură digitală va rămâne și ne va ajuta să aducem cât mai multe informații de la senzori, nu numai din Timișoara, pentru că vrem să extindem rețeaua asta de senzori din Timișoara, dar și din zona metropolitană, de la alte primării, și vom începe un dialog cu ele, astfel încât să avem o imagine clară a calității vieții. Aici intră calitatea aerului, pe viitor să sperăm că ne va aduce și date despre calitatea apei, transportul, traficul metropolitan”, a transmis Val Mureșan.

Cătălin Chițu, CTO al companiei Frontier Penta, a explicat rolul platformei Data Space Timișoara pentru integrarea și partajarea datelor între orașe și instituții.

„Aceste date sunt atât public disponibile, dar sunt și date private. Astfel, entitățile din Timișoara, orice entitate sau persoană fizică ori juridică poate să acceseze datele, să dezvolte modele de predicție, modele pentru a îmbunătăți viața orașului nostru.

Se pot utiliza datele pentru a vedea nivelul de poluare, nivelul de bioparticule, poluanți, polen, alergii, calitatea aerului. Combinând traficul, mobilitatea și datele despre aer, putem să luăm decizii care să aducă optimizare atât la nivelul traficului, cât și la nivelul transportului public și, bineînțeles, pentru calitatea aerului”, a explicat acesta.

Din partea Universității Politehnica Timișoara, prodecanul Facultății de Automatică și Calculatoare, Răzvan Bogdan, a subliniat componenta de cercetare și utilizarea datelor pentru dezvoltarea de algoritmi de predicție a calității aerului.

„În cadrul acestui proiect specific, noi suntem componenta care utilizează cel mai mult datele, deși și noi introducem, bineînțeles, date în cadrul acestui sistem explicat de către colegii mei. Utilizăm toate aceste date și, mai apoi, am dezvoltat anumiți algoritmi care pot să realizeze predicții în ceea ce privește calitatea aerului. Apoi, această monitorizare o afișăm sub forma unui panou grafic, a unui widget, care poate fi utilizat de către persoane și care arată nivelul calității aerului în diferite zone ale orașului.

Aș dori, de asemenea, să menționez și această colaborare pe care o avem cu partenerii din proiect și în ceea ce privește linia aceasta de cercetare cu Universitatea din Szeged, întrucât împreună cu dumnealor putem să dezvoltăm mai departe acești algoritmi în ceea ce privește zona de cercetare. Odată ce avem algoritmii, putem să îi folosim pentru diferiții actori ai comunității, obținem date și, din nou, acest ciclu se continuă”, a mai spus prodecanul UPT.

Platforma poate fi accesată AICI, dar nu va fi complet funcțională până nu sunt instalați senzorii și stațiile.