„Zile Roșii, Nopți Albe” este un spectacol care promite publicului o parcurgere treptată a tuturor stărilor afective. Reprezentația va fi jucată chiar la Memorialul Revoluției, în 18 decembrie, iar actorii de la Teatrul Portabil Timișoara au pregătit un scenariu complex și încărcat de semnificație.
Însuși titlul reprezintă o combinație între rememorarea evenimentelor concrete de pe străzile Timișoarei, din decembrie 1989, și o alegorie a ceea ce a însemnat influența regimului comunist în tot Estul Europei.
„Titlul e desigur simbolic, însă pe mai multe straturi. Roșul și albul. Pe de o parte, este roșul care simbolizează sângele vărsat între 17-20 decembrie (cu toate că s-a murit, absurd, și după), când la Timișoara au murit împușcați peste 70 de oameni și au fost răniți peste 300. Firește, revoluțiile tind să fie sângeroase, dar în contextul revoluțiilor anti-comuniste din 1989, din fostul bloc sovietic, ce s-a întâmplat în România a fost o excepție. În acest sens, mi-ar fi plăcut să scriu o piesă intitulată Zile de Catifea, dar n-a fost cazul. De altfel, spectacolul surprinde acea groază pe care au resimțit-o timișorenii în ziua de 17, când a început să se tragă în oameni cu muniție de război și a început să curgă sânge, pe pod la Decebal, pe trepte la Catedrală, în Calea Girocului, Calea Lipovei etc (…)
Apoi, pe un alt strat metaforic, roșul e culoarea preferată a partidelor comuniste din toată lumea, e culoarea care a ajuns să denumească și o angoasă răspândită la nivelul unei întregi societăți (RedScare, în America), dar și culoarea asociată cu totalitarismul (să nu uităm că și naziștii au preferat roșul), fiind o culoare, zic specialiștii ce transmite forță, dominație, energie. Și într-adevăr, zile roșii, căci ziua, comuniștii (partidul, forțele de represiune, Ceaușescu în definitiv) erau în control, până în 20, cel puțin. Însă nopțile erau ale demonstranților, ale celor care au luptat și s-au jertfit pentru libertate. Lor cred că li se potrivește cel mai bine culoarea albă, simbolizând puritatea. Nu întâmplător, costumele noastre în spectacol sunt albe de sus până jos, la care se adaugă diverse elemente în funcție de necesitățile scenei. Cu excepția securiștilor, care nu au costum alb, din motive evidente”, ne mărturisește Alexandru Maniu, de la Teatrul Portabil Timișoara – inițiatori ai spectacolului.
Întreg scenariul este o compilație de mărturii ale celor care au fost acolo, au experimentat pe pielea lor groaza, nesomnul, dar și setea de libertate, în timp ce se temeau pentru viața lor. Mulți dintre cei care făceau parte din rezistența anticomunistă își petreceau nopțile în expectativă, una care nu lăsa loc de mâncare sau odihnă.
„Nopțile au fost albe, pentru că nu s-a dormit decât foarte puțin. Știu din ce mi-au povestit și ai mei, care au participat la Revoluție. Era o stare de excitație nervoasă ce friza paroxismul: abia mai închideai un ochi, abia mai băgai ceva în gură. «Stăteam cu jumătate de cârnat într-o farfurie și nu reușeam să-l dăm gata», zicea tata, care fuma însă țigară după țigară, așteptând un deznodământ aparent anunțat, dar deloc cert”, a mai adăugat Alexandru Maniu.
Realitatea acelor vremuri poate fi greu de digerat, atrag atenția creatorii spectacolului. „Zile Roșii, Nopți Albe” este o reprezentație explicită, fiind recomandată publicului matur.
„Publicul se poate aștepta la un colaj de momente ce surprind, în micro, episoadele esențiale ale Revoluției anticomuniste de la Timișoara. Fiecare scenă se joacă într-o altă încăpere a Memorialului Revoluției, astfel că publicul este purtat, asemenea revoluționarilor timișoreni în urmă cu 34 de ani, de un val constant de energie care leagă încăperile și totodată poveștile diferitelor personaje implicate în episoadele de care vorbeam. Se mai pot aștepta la momente greu de digerat, limbaj adesea dur sau violent, fără a fi obscen, decât acolo unde o cere situația, fiind o modalitate recunoscută de a mai elibera din tensiune”, mai subliniază Alexandru Maniu.
„Zile Roșii, Nopți Albe” se va juca luni, începând cu ora 19, la Memorialul Revoluției de pe Strada Oituz din Timișoara. Accesul este gratuit, în limita locurilor disponibile.
Citiți principiile noastre de moderare aici!