„Poate că cea mai mare problemă a noastră este aşteptarea după tratament. Nu pentru că medicii nu ştiu când să ne dea medicamentele, ci pentru că atunci când ni se recomandă, noi trebuie să aşteptăm să existe fonduri. Acum aşteptăm cam un an, ceea ce e mai bine. Este stresant, însă, pentru un pacient care ştie că are boala să aştepte după medicamente. Costurile tratamentului sunt cumplite: doar Interferonul costă 4.500 de euro, pe lună. Nu văd mulţi români, în afară de parlamentari sau de domnul Becali, care să-şi poată cumpăra pe bani tratamentul pentru hepatită. Dar trebuie spus şi faptul că ţara noastră oferă acest tratament gratuit bolnavilor săi”, spune Viorica Mihailu, unul dintre coordonatorii Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din Arad.
Viorica Mihailu a fost diagnosticată de mai mulţi ani cu hepatită C, iar doi dintre cei trei copii ai săi au hepatită B. Ea va fi prezentă joi la Timişoara.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a decis ca 28 iulie să fie desemnată ca Ziua Internaţională a Hepatitei pentru a oferi astfel oportunitatea educării şi înţelegerii mai bune a hepatitei virale ca şi problemă globală de sănătate publică.
În Timişoara, pacienţii cu diferite forme de hepatită sau persoanele interesate sunt aşteptate joi, 28 iulie, la ora 12, la sediul Direcţiei de Sănătate Publică Timiş, la o discuţie cu medicii specialişti pe acestă temă.
„Tema discuţiilor este Hepatita virală în 2011 – cunoaşterea riscurilor, vaccinarea, prevenţia, stil de viaţă personală şi colectivă şi este reluată în sloganul Hepatita: să o cunoaştem, să ne testăm, să ne protejăm, să o combatem împreună. Pilonul principal al prevenţiei hepatitelor virale de tip B şi A – cele mai virulente – este reprezentat de vaccinare. Alături de vaccinare, măsurile de protecţie, stilul de viaţă personală şi colectivă sunt indispensabile în prevenţia şi controlul hepatitelor virale. În sfârşit, calitatea apei potabile precum şi standardele de salubrizare şi sanitaţie participă la frânarea răspândirii virusurilor hepatice”, spune dr. Kallioppe Silberberg, din partea Direcţiei de Sănătate Publică Timiş.
Statisticile Direcţiei de Sănătate Publică Timiş arată că, în 2008, în Timiş au fost raportate 94 de cazuri noi de hepatite (din care A- 43, B-30, C-2, Non A/nonB – adică nu este nici de tip A, nici de tip B – 4, Non C – 5, nedeterminate – 10), iar în 2009 numărul lor era de 97 (din care de tip A – 60, B- 13, C – 2, NonA/ Non B – 1, NonA/NonB/NonC – 11, Nedeterminate – 10).
Datele sunt completate de statistica Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Timiş. „Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş are în evidenţă 252 de persoane cu hepatită cronică”, spune Oana Rachitan, purtătoarea de cuvânt a instituţiei timişene.
Forme de hepatită şi mod de transmitere
Conform datelor de specialitate, Hepatita A este o infecţie a ficatului cauzată de un virus care este transmis prin ingerarea alimentelor şi a apei contaminate. Spre deosebire de viruşii hepatici B şi C, hepatita A nu determină o infecţie cronică asupra ficatului.
Hepatita B este o infecţie a ficatului cauzată de un virus transmis prin sânge sau derivaţi ai sângelui contaminat, în timpul transfuziilor, prin contact sexual cu o persoana infectată sau prin utilizarea unor ace sau instrumente similare contaminate. Spre deosebire de virusul hepatic A, virusul B poate cauza atât o formă acută de hepatită, cât şi una cronică. Hepatita B este cea mai frecventă afecţiune cronică din lume.
Hepatita C este o afecţiune a ficatului cauzată de un virus de tip ARN ce este transmis în principal prin sânge în timpul transfuziilor, al utilizării drogurilor injectate şi uneori prin contact sexual neprotejat. Spre deosebire de virusul hepatic B, virusul C produce afecţiune cronică într-un procent mult mai mare: 80% dintre adulţii infectaţi cu virusul hepatic C vor produce o afecţiune cronică (comparativ cu doar 5-10% dintre cei infectaţi cu virusul B).
Hepatita D este o infecţie acută sau cronică a ficatului, cauzată de virusul hepatic delta, ce poate apărea fie simultan cu infecţia cu virus hepatic B, fie ulterior acesteia, fiind o formă mai agresivă decât celelalte forme de hepatită.
Hepatita E este o infecţie acută a ficatului, cauzată de un virus de tip RNA, ce determină simptome similare celor manifestate în infectii cu virusul hepatic A, se răspândeşte prin apa şi alimente contaminate şi se transmite prin contactul cu materii fecale umane sau de animale contaminate. Prin intermediul mâinilor murdare, virusul ajunge în apă şi alimente, şi de acolo, prin ingerare, în organismul uman.
Copiii pot fi protejaţi prin vaccinare
„Vreau să atrag atenţia tuturor părinţilor că există vaccinuri împotriva mai multor forme de hepatită şi că este important ca ei să se informeze, să îşi protejeze copiii”, a adăugat Viorica Mihailu.
Împotriva hepatitei E nu există vaccin, cel mai sigur mod de prevenire fiind o bună igienă personală. Afecţiunile ficatului sunt numeroase, iar în Timişoara a fost inaugurat în primăvara acestui an Asociaţia „Salvaţi Ficatul”, unde cei cu probleme de acest gen pot beneficia de consultaţii sau consiliere gratuită, spun reprezentanţii centrului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!