Buget mai mare pentru investiții, dar câte proiecte sunt gata?

Simonis și-a început prezentarea cu evoluția ponderii bugetului alocate dezvoltării. Potrivit cifrelor prezentate de acesta, în 2023 cheltuielile de funcționare reprezentau 48% din buget, iar cele de dezvoltare 52%. În 2024, raportul s-a schimbat la 60% pentru funcționare și 40% pentru dezvoltare. În 2025, ponderea alocată dezvoltării a ajuns la 58%, iar la 1 octombrie 2026, la 64%.

Procentele arată însă cum este împărțit bugetul, nu cât din investițiile anunțate a fost efectiv realizat. În prezentare, președintele CJ Timiș nu a oferit o situație centralizată a proiectelor finalizate și nici o comparație între sumele prevăzute pentru investiții și cele cheltuite efectiv pentru lucrări.

Proiecte mari, dar multe încă în lucru sau în faza documentațiilor

În domeniul infrastructurii, Simonis a inclus în bilanț proiecte de amploare, precum autostrada A1 Margina–Holdea, Centura de Vest a Timișoarei, Institutul Regional de Oncologie și noul stadion „Dan Păltinișanu”. Stadiile acestora sunt însă diferite, iar proiectele nu sunt încă finalizate.

Autostrada A1 Margina–Holdea a ajuns la un grad de realizare de 75%, iar circulația pe cei nouă kilometri ar urma să fie deschisă anul viitor, cel mai probabil în primăvară. Centura de vest a Timișoarei, estimată la aproape 280 de milioane de euro, este realizată în proporție de aproximativ 20%. Pentru centura de nord a fost finalizat studiul de fezabilitate, însă lucrările nu au început.

Institutul Regional de Oncologie, evaluat la 1,7 miliarde de lei, este în execuție. Simonis a spus că anul viitor clădirea ar urma să fie vizibil ridicată deasupra solului. În cazul noului stadion „Dan Păltinișanu”, lucrările ar urma să înceapă în primăvara anului viitor. Complexul sportiv Timiș4All are studiul de fezabilitate finalizat, dar documentația necesară lansării proiectării și execuției este încă în lucru.

Aceeași situație se regăsește în lista drumurilor județene și a proiectelor rutiere din zona metropolitană. Unele lucrări sunt avansate: drumul Timișoara–Sânandrei a fost prezentat cu un progres de 85%, la fel și sensurile giratorii de la Albina și Sacoșu Turcesc. Pentru altele, administrația încă pregătește documentații sau organizează licitații. Pasajul de la Drumul Boilor are indicatorii tehnico-economici aprobați, dar urmează să fie scos la licitație, în timp ce pasajul de la Urseni se află în procedura de achiziție pentru proiectare și execuție.

Radiala de Vest este încă la etapa studiilor, iar avansul proiectului este îngreunat, potrivit lui Simonis, de lipsa unor planuri urbanistice generale. Pentru legătura dintre A1 și Sânandrei, prin Covaci, urmează să fie lansată licitația. Alte drumuri și pasaje au nevoie de avize, exproprieri sau parteneriate cu primăriile.

Ce este finalizat și ce urmează să fie făcut

În prezentare au existat și câteva investiții declarate finalizate. Printre acestea se numără drumul județean Șag–Sânmihaiu Român, tronsonul Făget–Săvârșin, descărcarea de pe A1 spre Calea Aradului, Centrul Școlar pentru Educație Incluzivă „Dumitru Ciumăgeanu”, internatul de la Lugoj și bazinul de înot didactic de la Jimbolia. Ambulatoriul Spitalului Județean a fost, de asemenea, prezentat ca finalizat.

Alte proiecte medicale importante sunt încă în lucru. La Centrul de Mari Arși, clădirea este construită, însă mai sunt necesare dotările, iar deschiderea este estimată pentru anul viitor. Extinderea secției ATI de la Spitalul Județean ar fi realizată în proporție de 90%, în timp ce Centrul de Recuperare Medicală de la Lovrin a ajuns la 50%.

Pentru Casa Austria a fost semnat contractul de proiectare și execuție, iar noua clinică de psihiatrie are documentația tehnică în lucru.

Nici proiectele din zona patrimoniului nu sunt, în cea mai mare parte, finalizate. La Castelul Huniade au început lucrările, după decenii de așteptare, însă șantierul este în desfășurare. Pentru Vila Internațional se pregătește documentația necesară intervențiilor; viitorul centru multifuncțional de pe strada Sfântul Ioan este încă la etapa achiziției studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic, iar pentru castelul de la Banloc urmează să fie realizat studiul de fezabilitate.

Bilanțul a inclus și proiecte aflate la început de drum, precum baza sportivă pentru Politehnica Timișoara, pentru care se lucrează la Planul Urbanistic Zonal, aquapark-ul de la Sânnicolau Mare, pentru care a fost depusă cererea de finanțare, și amenajarea zonei de agrement de la Surduc, unde studiul de fezabilitate este gata, dar proiectul tehnic este încă în lucru.

Întrebat câte proiecte vor fi gata până în 2028, Simonis nu a putut spune

În explicațiile sale, Alfred Simonis a susținut că investițiile sunt finanțate din economiile făcute prin reducerea cheltuielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii, dar și din credite și fonduri europene. El a afirmat că a găsit proiecte blocate și că administrația județeană a redus numărul angajaților, reușind, în opinia sa, să facă „performanță cu mai puțini angajați”.

Simonis a vorbit și despre presiuni politice și economice, susținând că anumite grupuri de interese au încercat să blocheze proiecte din domeniul sportului și sănătății. În această parte a conferinței nu a prezentat însă exemple concrete care să susțină acuzațiile.

Un moment relevant a venit în sesiunea de întrebări. Întrebat câte dintre obiectivele prezentate vor fi finalizate până la sfârșitul mandatului, în 2028, președintele CJ Timiș nu a putut oferi o estimare.

„Foarte multe vor fi gata, nu am acum o evidență. Nu avem niciun șantier blocat, nicio companie în insolvență din cele care au câștigat contractele. Nu vă pot face o evaluare acum, dar cu siguranță vă voi invita pe șantier la finalizarea fiecărui obiectiv”, a răspuns Simonis.

Întrebat din nou dacă se referă la proiectele care vor fi gata până la încheierea mandatului, în 2028, Simonis nu a oferit o estimare. În schimb, a extins invitația jurnaliștilor la vizite pe șantiere inclusiv după finalizarea lucrărilor.

„Și înainte de finalizare și la finalizare, dacă doriți și pe parcursul implementării. Ne întâlnim, discutăm, vedem cum e traficul, nu avem nimic de ascuns”, a mai spus președintele CJT.

Răspunsul nu a lămurit câte investiții vor fi încheiate în actualul mandat, dar a lăsat deschisă perspectiva unor întâlniri și după finalizarea proiectelor, fără ca Simonis să precizeze în ce calitate le-ar mai organiza după finalizarea mandatului său din 2028.

Nu este prima dată când Simonis evită să avanseze o estimare concretă privind realizarea investițiilor. În aprilie, la prezentarea bugetului județului pentru 2026, acesta a fost întrebat ce garanții există că nivelul ridicat al investițiilor prevăzute va fi atins, în condițiile în care execuția pe dezvoltare din 2025 a fost mult mai redusă.

Atunci, Simonis a explicat că bugetul este o proiecție, iar ritmul cheltuirii banilor depinde de procedurile de achiziție, eventualele contestații, deciziile instanțelor și implicarea instituțiilor partenere. Nu a oferit însă o estimare privind execuția de la finalul lui 2026 și nici nu a precizat câte dintre proiecte ar putea avansa efectiv până atunci.