Consumul de cafea este și în România, în prezent, unul destul de ridicat. Românii din mediul urban beau, în medie, două căni de cafea pe zi. Conform unor studii, 15% din românii din mediul urban consumă chiar și patru cafele pe zi, în timp ce 41% dintre ei consumă între 2 și 3 cafele zilnic. Românii sunt, așadar, mari băutori de cafea, în 2018 fiind pe locul 26 în Europa, cu un consum de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, anual. Consumul este în creștere, însă, grație puterii de cumpărare tot mai mari și diversificarea ofertei de pe piață.

Ținând cont de toate cele amintite, consumul de cafea a ajuns obiect de studiu și pentru cercetători, mai ales că toată lumea occidentală este mare consumatoare a acestui lichid dătător de energie.

Cafetieră – oferte

Una din componentele principale ale cafelei, care e strâns legată de numele său, este cafeina. Această substanță, pe care o ingerăm cu fiecare ceașcă de cafea, este un alcaloid vegetal, care acționează ca un antagonist al receptorilor de adenozină din sistemul nervos.

Cafeina evită degradarea adenozinei monofosfat ciclice, prin fosfodiesterază, care potențează neurotransmisia post-sinaptică în sistemul nervos simpatic. Grație acestui fapt, unul din principalele efecte ale cafelei în organism este creșterea intensității transmisiei, provcând o activare a organismului. Deși cafeina este cea mai cunoscută, într-o cană de cafea putem găsi, printre altele, componente precum vitamina B3, magneziu și potasiu.

Potrivit informațiilor furnizate de știință în ultimele decenii de investigații, se pare că efectele pozitive ale consumului moderat și cronic de cafea depășesc, cu brio, dezavantajele acesteia. În consecințele și efectele cafeinei sunt importante, însă, atât tipul cafelei, modul de preparare, personalitatea consumatorului și ora la care este consumată cafeaua.

Cafeina îmbunătățește, mai ales, sarcinile care necesită vigilență și task-urile simple care au nevoie de atenție susținută. Totodată, crește nivelul de alertă și reduce senzația de oboseală (atât mentală, cât și fizică), putând avea efecte benefice asupra practicării sporturilor. Aceste efecte sunt marcante atunci când, în funcție de situație, nivelul de activitate al consumatorului este în mod normal destul de scăzut (munci de noapte, condus pe timp de noapte etc.). Ținând cont de acest ultim aspect, folosirea cafeinei poate duce la o creștere a siguranței și eficienței în anumite locuri de muncă și în domenii precum condusul. De asemenea, consumul moderat a fost relaționat cu o diminuare a incidenței diabetului și bolilor hepatice.

Revenind la relația cafelei cu adenozina, în ultimii ani au apărut studii care au dezvăluit rolul neuroprotector al cafeinei în anumite boli.

Partea „amară” a consumului de cafea poate avea de-a face cu efectele negative ale cafelei. De exemplu, unul dintre dezavantaje este că persoanelor cu probleme de anxietate consumul de cafea le înrăutățește starea.

În cazul persoanelor care nu sunt afectate de aceste probleme, efectele negative apar doar când se consumă cantități excesiv de ridicate de cafea. Când consumul de cafeină depășește circa 300 de miligrame zilnic, sistemul motor poate fi supraactivat, afectând chiar și ciclul de somn-stare de veghe.

Vedeți aici oferte la cafetiere

Printre alte avantaje ale cafeinei este că aceasta stimulează eliberarea de dopamină în cortexul prefrontal, care are efecte psihostimulatorii. Consumul ridicat crește activitatea funcțională a cortexului.

Totodată, un studiu al Universității suedeze din Linkoping afirmă că cafeina are un efect protector contra distrugerii de celule cerebrale ale maladiei Parkinson. Totodată, Universitatea Cornell a arătat, într-un alt studiu, faptul că cafeaua poate evita daune ale vederii produse de degenerarea retinei. Cancerul de ficat și bolile cardiovasculare sunt, de asemenea, între bolile combătute de consumul de cafea.

La capitolul dezavantaje, pe lângă cele enumerate mai devreme, mai putem trece deshidratarea accelerată sau ritmul cardiac schimbat. Totuși, ultimele studii arată că cafeaua nu este atât de dăunătoare pentru sănătate pe cât se credea în trecut. Efectele nocive ale cafelei sunt aproape inexistente la un consum moderat de la trei până la cinci cești zilnic.

În plus, efectele pozitive sunt nenumărate. Dincolo de cele deja amintite, putem să mai menționăm câteva avantaje ale consumului responsabil de cafea: îmbunătățește randamentul fizic, ajută la arderea grăsimilor, combate depresia, diminuează riscul de diabet, reduce riscurile de boli neurodegenerative, riscurile de infarct, anumite tipuri de cancer și protejează ficatul de ciroză.

Evident, cum am menționat și mai devreme, pentru ca toate acestea să fie valabile, contează și felul în care este preparată cafeaua, dar și tipul de cafea consumat. Cafeaua preparată din cafea proaspăt măcinată din boabe recent prăjite, preparată la cafetieră sau la ibric și băută imediat are beneficii mult mai mari.