Lucrările de pe Calea Șagului reprezintă a II-a etapă din proiectul de extindere a infrastructurii de apă și de canalizare, desfășurat de Aquatim. Au început încă din 2019, iar șoferii se plâng că zona este un adevărat calvar, mai ales noaptea.
„De la începutul verii nu se mai întâmplă nimic pe acest șantier, iar zona este un adevărat pericol, mai ales noaptea în condiții de vizibilitate redusă. Zona nu este semnalizată corespunzător și este cu adevărat periculoasă, având în vedere că șantierul respectiv se intersectează și cu șantierul Centurii de sud. Partea carosabilă pe suprafața căreia s-au încheiat lucrările de introducere a țevii de canalizare ar trebui restaurată și redată circulației pentru a spori siguranța în zonă. Din păcate, nici Aquatim, nici Primăria Timișoara, nici Poliția și nici executantul lucrării nu fac nimic în acest sens. Probabil se vor pune lucrurile în mișcare dacă cineva va suferi un accident grav în zonă”, ne-a scris un cititor Tion.
Șantierul de la ieșire din oraș vizează, de fapt, extinderea rețelei de apă pe o lungime de 3620 m, a sistemului de canalizare pe o lungime de 3612 m și construirea a trei stații de pompare a apelor uzate. Valoarea lucrărilor este de aproximativ 7,5 milioane de lei, bani din sursele proprii ale Aquatim.
Șantier din 2019
Lucrările au început în vara anului 2019, iar termenul de finalizare este 30 iulie 2021. Scopul este alimentarea cu apă, dar și preluarea apelor uzate menajere în localitatea Șag. Noile conducte vor deservi și agenții economici din zona industrială Calea Șagului. După ce va fi închis șantierul din Șagului, lucrările se mută în zona Șag.
„Odată cu finalizarea acestui proiect, se poate face interconectarea cu rețelele existente în localitatea Șag. Investiția va fi continuată cu cea finanțată din fonduri europene, în cadrul Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată din județul Timiș, prin care se vor executa conducte noi de apă pe șapte străzi din localitatea Șag, inclusiv un rezervor nou de apă, o stație de pompare, una de repompare și una de clorinare. De asemenea, se vor executa rețele de canalizare noi pe 31 de străzi și șapte stații de pompare ale apelor uzate”, mai spun reprezentanții Aquatim.
Valoarea acestor investiții este de aproximativ 27 de milioane de lei. La finalizarea tuturor investițiilor, locuitorii din Calea Șagului și Șag vor beneficia de un sistem complet funcțional de alimentare cu apă și de canalizare.
editor Amalia Kui
Trimite articolul
X
gogu says: Cand se face coloana dimineata pana la sensul giratoriu pentru ca e o banda blocata pe 30 de metri neasfaltati si cu niste balize puse aiurea inainte de metro/banda pt stanga la incontro, iti dai seama ce administratie a orasului avem. Ii doare fix in cot de cetateni. Cat de competent sa fii sau nu ca sa rezolvi cu efort minor o problema majora? altfel suntem pe ecologie, antipoluare, anticoruptie, meritocratie, si alte abureli de prostit votanti.
Dede says: Am trecut ieri prin zona. Într-adevăr arată rau zona. E momentul că primăria să intervină până la limita orașului și să realizeze o adevărată intrare europeană în oraș. Am observat de asemenea că a apărut un sens giratoriu înainte de Sag, ce probabil deservește hala ce se ridica in zona.
Tepes says: Multumiti departamentului de achiztii si baietilor care accepta tot felul de pseudo constructori.Cand pentru ei conteaza doar pretul cel mai mic,avem lucrari cu firme de asa natura.
Tot_eu says: cine naiba a aprobat plasarea de capace de beton pe banda de circulatie???..cine e raspunzator in caz de accident?..pe acolo se circula cu viteza
Cititor Tion 
SPREITZER FLORIN says: 3 ANI SA BAGI O TEAVA NU SE LUCRA CU SAPTAMINILE TREC ZILNIC PE ACOLO E IREAL CUM ARATA CALEA SAGULUI IN ZONA INCONTRO METRO PARCA INTRII IN SIRIA DUPA RAZBOI !!!! SA NU MA SPUN CA E INTRAREA IN ORAS DINSPRE VAMA CIND PLOUA TA POTI INECA PE MARGINEA DRUMULUI LA CE BALTI SUNT !! O MIZERIE CRUNTA .
West says: Acea intrare in oras e o rusine pentru Timisoara asfalttul petocit semafoare nefunctionale la Incontro pe margine drumui lipsa trotuare plin de balti nisip mizerie lipsa iluminat public ……
oarecare says: 2 ani ca sa traga o teava prin pamant?
ba esti nebun?
iti dai seama daca era sa faca o strada suspendata, le lua 25 de ani :)))
Drumul este execrabil, iar partea reasfaltata a intrat in revizii de 2 ori si tot praf este,
gurile de canal iti rup masina iar pericolul de accident este imens!
trec zilni pe acolo si mereu le pomensc neamurile moarte si frigiderele pline…..
anonim says: Noi, pensionarii, în vâltoarea vieții, suntem neglijenți cu ceea ce consumăm. Ne referim la legume, fructe, apă, aer, etc.
Apa a fost dintotdeauna un izvor de sănătate, dar persoanele decidente nu au luat acest aspect în seamă în referatele, hotărârile, consemnările, discuțiile de la simpozioanele tutelate de Facultatea de Hidrotehnică (dosarele în cauză au dispărut).
Spicuirile mele vizează faptul că trebuie să se sisteze sau să fie redusă alimentarea orașului cu apă din Bega la cel mult 20% din capacitate (astăzi funcționează la 76%).
Este imperios necesară alegerea unei alte soluții care să modifice raporturile în ceea ce privește proveniența apei potabile pentru orășeni.
Specialiștii au formulat diverse propuneri luând în calcul: Lacul Zervești, Lacul Surduc, dezvoltarea frontului de captare Sânandrei, înființarea Uzinei nr. 6 în albia râului Timiș, la Giroc (14 ha), diverse tratative cu Compania de Apă Arad pentru livrarea a 20% din necesarul orașului.
De menționat este faptul că râul Bega traversează 26 de localități… iar în prezent nu este nicio variantă care să vizeze stoparea deversării dejecțiilor în apa râului Bega, iar lozinca josnică a acestor oameni este că bunicu lui bunicu lui bunicu… au adunat pe malul râului Bega gunoaie și alte mizerii, iar primăvara sau toamna, din cauza ploilor, acestea sunt împinse spre albia râului. Mai grav este și faptul că, în Recaș, de exemplu, cu o vădită nerușinare, romii noștri au direcționat conducta de preaplin de la fosele septice în albia râului Bega. Ne întrebăm câți dintre pensionarii care trăiesc la limita sărăciei își permit să cumpere apă de băut din comerț. Statistic, doar 9% din populația orașului își permite aprovizionarea cu apă din magazin. Ironia constă în faptul că noi investim în Muzeul Apei din Bega (fosta Uzină 1).