Un film sold-out chiar de la premieră, „Aferim!” a ajuns pentru prima dată în România la Timişoara. La Cinema City a fost spectacol cu sala plină, filmul românesc premiat la Berlin atrăgând un interes deosebit din partea publicului.
„Sunt extrem de fericită să fiu la Timişoara, că filmul nostru va fi văzut pe ecran mare în acest oraş. Ştiţi care este situaţia cinematografică actuală, cred şi sper ca prin intermediul acestui film şi prin cerinţa publicului vom putea să atragem atenţia autorităţilor pentru a se crea astfel de spaţii de expunere, cinematografe în care să fie asemenea proiecţii. (…) Filmul este a şaptea artă, dar cu drepturi depline. Cum există o casă pentru teatru, ar trebui să se găsească resurse şi pentru filme, o reţea de cinematografe naţionale”, a declarat Ada Solomon, producătorul peliculei.
Este „Aferim!” un film de artă? Răspunsul vine prompt de la acelaşi interlocutor: „Mă feresc să folosesc noţiunea de film de artă versus film comercial, nu ştiu care e graniţa dintre cele două. Nu cred că un film de artă nu este şi comercial, după cum un film comercial nu are elemente artistice. <Aferim!> este cel mai complex proiect la care am lucrat în 20 de ani de meserie. Sunt fericită că proiectul este realizat împreună cu regizorul Radu Jude, am crescut împreună”.
Proiectul se adresează nu doar unui public ţintă cu un nivel cultural ridicat. În opinia producătorului peliculei, un asemenea film trebuie să cuprindă o masă mare de spectatori.
„Orice produs cultural trebuie să vorbească pe limba fiecăruia, om de rând cu educaţie minimă, un fel pe limba intelectualului, un fel pe limba omului obişnuit. Cred că filmele româneşti nu sunt promovate cum trebuie, publicul l-ar gusta. Există o criză mondială, de supraproducţie de film, iar filmul românesc este afectat: degeaba ai roşii frumoase dacă nu ai tarabă să le prezinţi, roşiile se strică. <Aferim!> trebuie văzut la cinema, îşi pierde din farmec dacă nu e văzut pe ecran mare şi cu public”, mai spune Ada Solomon.
Teo Corban, actor care a jucat unul dintre rolurile principale din acest film, actor de teatru, spune că rolul din pelicula cinematografică îl atrage acum mai mult, deşi toată viaţa a jucat pe scenă.
„Marea diferenţă dintre teatru şi film este că la teatru, dacă ai greşit într-o seară, poţi repara, în a doua seară poţi juca corect. Miza e mai apăsătoare la film, în câteva duble trebuie să dai totul, nu ştii care dintre duble va merge în film, la premieră vei putea vedea şi îţi vei da seama că nu poţi repara. E o dragoste venită spre bătrâneţe. Acum pot spune: iubesc mai mult filmul decât teatrul, sunt mai atent decât pe scenă”, spune Corban.
Actorul s-a arătat curios de modul în care va reacționa publicul românesc la filmul său, comparativ cu modul în care a reacționat publicul din Berlin.
„Despre <Aferim!>, e prima proiecţie într-un oraş din ţară, filmul este făcut cu un scenariu simpatic, foloseşte un limbaj românesc, ce va prinde la public, sunt curios cum va reacţiona publicul din România faţă de publicul de la Berlin. Este clar că traducerea e mai săracă decât textul original, în română. Filmul prezentat acasă dă mai multe emoţii, e un film mai mult făcut pentru publicul din România”, a precizat Corban.
Alexandru Dabija, partener de actorie al lui Teo Corban în acest film, apreciază că „Aferim!” e diferit de orice s-a făcut până acum în cinematografia mioritică.
„Sunt convins că <Aferim!> va rămâne un punct de cotitură în cinematografia românească, nu doar că a luat o grămadă de premii, arată că cinematografia românească e vie, se poate duce şi în altă parte şi să fie bine văzută. <Aferim!> e un film diferit, ca experienţă actoricească, mă distrează acest film, parcă sunt un copilaş. Am avut o şansă extraordinară, Radu Jude a fost regizor, a venit şi m-a ales să joc în film. Sper să mai lucrăm împreună. Mă uit fascinat la procesul de realizare a peliculei, la cum se face, încerc să înţeleg totul. Am încredere totală în el, mă las să fiu o plastilină în mâna lui”, a explicat Alexandru Dabija.
Regizor iniţial, Dabija a devenit actor, chiar principal în acest film, iar aceasta i-a marcat modul de lucru: „Sunt un actor foarte cuminte, pentru că ştiu ce înseamnă să fiu regizor”.
Probabil o mare contribuţie la realizarea premierei naţionale la Timişoara a avut-o omul de afaceri Ovidiu Şandor. El a lucrat cu echipa filmului, devenind până la urmă chiar producător, alături de Ada Solomon.
„Mi sa părut interesant filmul, e un subiect extrem de actual în Europa. Efortul de a crea atmosfera din acea perioadă a fost deosebit. Mi-a fost clar că va fi diferit de alte filme istorice, eu eram obişnuit din copilărie să văd filme româneşti istorice cu domnitori, cu haiduci. Am văzut numai principi şi răzeşi liberi, acum vedem o realitate reală, aproape de cea istorică. Am vrut să fiu surprins de film, cred că e un film care trebuie văzut pe un ecran mare. Un televizor nu poate recrea și reda ca atare sentimentele. A fost pentru mine o lume nouă, parţial bizară. Veneam din domeniul imobiliarelor, unde credem că suntem foarte organizaţi, am văzut că în lumea filmului e şi mai şi”, a declarat Şandor.
O limbă de circulaţie puţin răspândită afectează popularitatea filmului
Cât de greu este să te impui, ca film românesc ”afară”? Ada Solomon spune că este o adevărată provocare.
„Nu e uşor pentru un film cu limbă cu o circulaţie mică să răzbată. Nu avem o limbă care să circule, prin traducere se pierde mult. E complicat să treci graniţele, sunt bariere de cunoaştere care te împiedică. E o provocare! Unde este balanţa între a fi original prin naţional şi a fi suficient, să fi universal pentru a atinge sufletul celuilalt? E o sarcină foarte dificilă, nu o fac numai românii. Sunt în aceiaşi situaţie şi georgienii, şi grecii, polonezii sau ungurii”, a încheiat Ada Solomon.
Citiți principiile noastre de moderare aici!