„Trebuie să încercăm să înţelegem: dacă facem regionalizarea de ce o facem, ce scop urmărim? De aproape un an nu am mai auzit dezbătându-se subiectul acesta. Singurul argument public a fost acela că regionalizarea permite o mai bună absorbţie a fondurilor europene. Nu acesta ar trebui să fie singurul obiectiv al regionalizării. Există modelul francez şi cel german, la arhitectura administrativă. Eu sunt un admirator al Franţei, dar nu un admirator al administraţiei actuale franceze – o democraţie bine pusă la punct, dar complicată. Sistemul administrativ din Germania este o consecinţă a deciziei liderilor politici la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial – federalizarea Germaniei – crearea unor entităţi cu o autonomie mare şi un nivel central relativ slab. Acest mecanism care a fost gândit pentru a ţine Germania neameninţătoare a făcut din Germania astăzi prima putere economică a Europei”, a spus Călin Popescu Tăriceanu.

Potrivit lui Tăriceanu, în Germania, landurile care au avut autonomie mare economică şi au lăsat guvernului central grija politicii externe au intrat într-o competiţie sănătoasă între ele, în economie, pe piaţa forţei de muncă, lucru care a făcut ca Germania să facă paşi uriaşi, în ultimii zece ani devenind prima putere economică a Europei.

„Cred că mai degrabă trebuie să ne uităm la ceea ce s-a întâmplat în Germania, administraţia funcţionează cu o autonomie locală mare, şi nu modelul francez, care este puternic centralizat. Aş vrea ca reforma administrativă să ducă România în situaţia în care regiunile să aibă mai multă autonomie şi să le pună într-o competiţie directă. Problema absorbţiei fondurilor europene e o problemă subsidiară, chiar am semne de întrebare, nu văd ce împiedică judeţul să acceseze fonduri europene. Ar trebui descentralizare, aducerea deciziei mai aproape de cetăţeni. Nu trebuie să copiem modele. Ideea este aceasta – nu centralizare, descentralizare şi pune-i domnule în competiţie”, a mai precizat Tăriceanu, la Timișoara.

Articole pe aceeași temă:

Tariceanu, la Timisoara: Este de gandit o noua Constitutie, fie o Monarhie Constitutionala