Născut la 14 octombrie 1919, la Cernăuţi, Mircea Şerbănescu a urmat Şcoala primară la Turnu-Severin, Liceul din Turnu-Severin (1924–1930), şi Craiova(1930–1932) şi Liceul „C. D. Loga” din Timişoara (1935–1938), precum şi Academia de Înalte Studii Comerciale din Bucureşti (1938–1942). A fost Membru fondator al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor şi decanul de vârstă al scriitorilor timişoreni.
A fost redactor la ziarele timişorene: „Românul”, „Făclia”, „Drapelul roşu”, Secretar al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor (1951–1979) şi redactor-şef al revistei “Anotimpuri literare” publicate de Casa de Cultură a Municipiului Timişoara.
“Între debutul său din 1937 şi înţelepciunea adâncă a nonagenarului se întinde o impresionanta istorie culturala; o istorie care cuprinde o opera prolifică, Mircea Şerbănescu scriind romane, proză scurtă, antologii de anticipaţie, poveşti pentru copii, memorialistică, o carieră publicistică impresionantă, o viaţă cenaclieră plină, precum şi gesturi majore precum înfiinţarea filialei locale a USR, o istorie care-l impune pe Mircea Şerbanescu drept incontestabil maestru într-o societate din ce ăn ce mai lipsită de modele”, sublinia profesorul Cornel Ungureau, preledintele Uniunii Scriitorilor din Timişoara, la ceremonia prin care breasla literară îşi sărbătorea decanul, la 90 de ani.
Mircea Şerbănescu a debutat în 1937, cu volumul Cadavrul ambulant, Bucureşti, Editura Intelect. Este autorul unui număr impresionant de volume de proză scurtă, proză pentru copii şi tineret şi romane: Prea târziu, Editura Fruncea, 1942; Biruinţa, Editura de Stat, 1953; Rătăcire, Editura Tineretului, 1956; Preţul tăcerii, Editura Tineretului, 1957; O fată din cele multe, Editura pentru Literatură, 1958; Timişoara, Bucureşti, Editura Tineretului, 1961; Pagini pentru ochii limpezi, Editura Tineretului, 1965; Aventură în lumea albastră, Editura Tineretului, 1967; Uluitoarea transmigraţie, Editura Tineretului, 1968; Privind cinematografic, Editura Albatros, 1970; Misterioasa Sirenă, Editura Albatros, 1972; Cerc şi dragoste, Editura Facla, 1973; Descoperirea de sine, Editura Facla, 1976; Ghiozdanul cu surprize, Editura Ion Creangă, 1977; Poveşti din degetar, Editura Facla, 1978; Stăpânul soarelui, Editura Facla, 1982; Fata din tren, Cartea Românească, 1984; Fântâna cu apă vie, Editura Facla, 1985; Inimi în primejdie, Editura Ion Creangă, 1985; Fântâna cu apă vie, Editura Facla, 1985; O ardere totală, Editura Militară, 1988; Când D’Artagnan a fost să fie fată, Editura Facla, 1990; Floare şi îngheţ, Editura Juventus, 1991; Ieşirea din vis, proză scurtă, „Anotimpuri literare”, 1996; Gemenii n-au nevoie de cuvinte ,roman, Editura Eubeea, 1998; Timişoara, memorie literară, I: 1919-1947. Istorie literară şi amintiri, Editura Augusta, 2000; Romanul dragostei dintâi, Editura Eurostampa, 2003; Timişoara, memorie literară, II: 1949–2000. Istorie literară şi amintiri, Editura Augusta, 2004; O eternă poveste, proză, Editura Eubeea, 2004; Dincoace de Palia de la Orăştie, memorialistică şi istorie literară, Editura de Vest, 2004; Neîntoarcerile, roman, Editura Augusta, 2007.
“Prin plecarea dintre noi a lui Mircea Şerbănescu, literatura română de azi suferă pierderea inestimabilă a unui scriitor martor nepereche al unui întreg secol de evoluţie culturală şi spirituală. Dumnezeu să-l odihneacă în pace! Sincere condoleanţe familiei!” , transmite Comitetul de conduecere al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România.
Citiți principiile noastre de moderare aici!