Proiectul a fost prezentat de viceprimarul Ruben Lațcău și un reprezentant la firmei FIP Consulting, cea care a realizat proiectul tehnic în ultimii ani. Detaliile generale au fost prezentate de viceprimarul Ruben Lațcău, iar cele punctuale – de arhitect.

Viceprimarul a inclus proiectul Magistralei Verzi într-un context mai larg, axându-se pe proiectele aflate în diferite stadii de completare a inelului IV de trafic. Municipalitatea ar plănui ca acesta – cu pasajul Solventul, Podul Solventul și alte intervenții finalizate – să preia o bună parte a traficului care în prezent ajunge în zona centrală a orașului.

„Pe Calea Şagului, în fiecare zi avem undeva la 20.000 de mașini. Volumul ăsta de trafic este un volum care depășește sau e aproape să depășească volumul de pe autostrada A1, deci vă dați seama că e un volum extrem de consistent de trafic care intră în fiecare zi în oraș din Calea Șagului. Foarte mult tranzitează prin centru, pe lângă Catedrala Ortodoxă, fie pe la Jiul, fie prin cartierul Cetate, și merge spre celelalte părți, Calea Aradului – Calea Torontalului sau Popa Șapcă – Calea Lugojului.

Intenția noastră ca municipiu este ca pe termen lung acest trafic să fie mutat din zona centrală înspre inel. Este imperativ necesar ca Timișoara să se poată dezvolta sănătos și ca aceste anomalii urbane date de lipsa infrastructurii să fie rezolvate. (…)

Obiectivul este să asigurăm acest culoar verde de transport public, adică să avem niște piste, niște trotuare, largi și moderne, dar foarte important să avem banda de autobuz până în centru”, a declarat viceprimarul Ruben Lațcău la începutul prezentării.

Practic, de la mallul din Calea Șagului și până la intersecția cu Liviu Rebreanu vor române două benzi pe sens pentru mașini, dar se adaugă benzile de autobuze suplimentar, câte una pe sens. În dreptul cimitirului vor rămâne doar 4 benzi, autobuzul urmând să intre în coloană și doar înainte de sensul de la Reșiței va reveni pe propria bandă. Foarte interesant, și această intersecție, în prezent în formă de sens giratoriu, va deveni una semaforizată. De partea cealaltă, de-a lungul bulevardului 16 Decembrie vor rămâne câte două benzi pe sens, dar una va fi dedicată autobuzului.

Cu sau fără mutarea traficului pe inelul de circulație, proiectul în sine prevede o reducere numărului de mașini. Astfel, ar urma să se îmbunătățească și transportul public, care va atrage la rându-i o creștere a numărului de călători și o reducere suplimentară a numărului de mașini.

Mai multe detalii puteți vedea în galeria de mai jos:

Locurile de parcare, un subiect „dureros”

La modul general, poate cea mai importantă modificare care va apărea de-a lungul Căii Șagului și celorlalte sectoare de drum cuprinse în magistrală va fi reducerea semnificativă numărului de locuri de parcare. Din cele 451 existente în prezent vor rămâne nu mai mult de 60.

În cadrul prezentării, reprezentantul proiectantului a vorbit destul de detaliat de locuri de parcare care vor fi reamenajate de-a lungul magistralei. „Aici o să fie un pic mai dureros în sensul în care o să dispară un număr rezonabil de locuri de parcare”, a spus acesta, prezentând de unde vor fi tăiate peste 85% dintre locurile de parcare existente de-a lungul bulevardului.

„Când ne gândim și punem în balanță – 20-30 de locuri de-a lungul bulevardului, raportat la contextul în care autobuzul va putea să ajungă la o oră de vârf de la Turist la catedrală în 15-20 de minute și în felul acesta să fie o alternativă reală pentru zeci de mii de oameni care fac acest drum zi de zi – cred că în acest calcul sau în acest raport de cost, uneori trebuie să prioritizăm transportul public și nevoile colective.

Asta nu înseamnă că într-adevăr nu e nevoie de locuri de parcare. Este nevoie de locuri de parcare. Sunt încă în continuare în cartierul din Calea Șagului, în Dâmbovița parcări, garaje între blocuri care trebuie demolate și în felul acesta să se creează mai multe parcări la sol. Dar e nevoie că aceste lucruri să se întâmplă în paralel”, a mai răspuns Lațcău unei întrebări de-a lungul prezentării.

Printre altele, viceprimarul a vorbit de o eventuală parcare de tip „park and ride” în dreptul mallului, una publică, dar cu plată, unde navetiștii și-ar putea lăsa mașina pentru a lua autobuzul sau tramvaiul.

Se pregătește documentația pentru cererea de finanțare

La început de septembrie, Primăria Timișoara anunță că pregătește documentația pentru atragerea de fonduri europene pentru Magistrala Verde. Comisia Tehnico-Economică a municipalității avizase studiul de fezabilitate, iar indicatorii au fost ulterior supuși aprobării în Consiliul Local Timișoara.

„Calea Șagului este astăzi una dintre cele mai aglomerate artere din Timișoara, supraîncărcată de mașini. Prin Magistrala Verde schimbăm această realitate: prioritizăm transportul public, creăm culoare dedicate pentru pietoni și biciclete și amenajăm mai mult spațiu verde de calitate. Este un pas esențial în strategia noastră de a transforma Timișoara într-un oraș mai verde și mai prietenos cu oamenii. Prin acest proiect, întregul culoar va fi reconfigurat, iar timișorenii vor câștiga spații publice moderne și sigure”, declara primarul Dominic Fritz în urmă cu o lună.

Magistrala Verde va reconfigura, în total, o suprafață de peste 114.000 de metri pătrați de spațiu urban, din care aproape jumătate carosabil. Vor fi amenajați cinci kilometri de piste de biciclete și reamenajați aproape 20.000 de metri pătrați de trotuare. Și suprafața cu zone verzi va crește, de la circa 14.000 de metri pătrați la peste 16.000 mp.

Valoarea estimată a investiției este de peste 165 de milioane de lei, fără TVA, adică aproape 200 de milioane de lei sau 40 de milioane de euro, cu TVA. Durata de execuție va fi de 36 de luni.

Vă reamintim, proiectul Magistralei Verzi a fost sistat în anul 2023, pentru a putea fi corelat cu regenerarea urbană a Pieței Mocioni. Altfel, contractul de proiectare (DALI și PT) fusese semnat în septembrie 2022 cu firma FIP Consulting din București, care avea la dispoziție 10 luni pentru întocmirea documentației. Firma a câștigat licitația cu o ofertă de aproape 987.000 lei.

În toamna anului trecut, proiectul care va transforma Calea Șagului fusese declarat de „utilitate publică” pentru a fi mai ușor de avizat. Cel mai recent pas pentru concretizarea proiectului a fost făcut în prima parte a acestei luni, când studiul de fezabilitate a fost aprobat în comisia tehnico-economică.