Noua structură organizatorică a Centrului de Proiecte va fi formată din director, consiliu administrativ și consiliu artistic, contabil-șef, 2 servicii și 6 compartimente. Acest lucru înseamnă, printre altele, 19 noi posturi, dintre care unul de conducere.

În prezent, instituția funcționează cu 33 de posturi, dintre care trei de conducere și 30 de execuție.

Cele 19 posturi noi sunt: două posturi de auditor, grad IA, un post de șef serviciu, un post de expert, grad IA, două posturi de expert, grad I, trei posturi de expert, grad II, două posturi de inspector de specialitate, grad IA, două posturi de inspector de specialitate, grad I, patru posturi de inspector de specialitate, grad II, un post de îngrijitor și un post de plasator sală.

Proiectul de hotărâre – pentru care săptămâna trecută a fost organizată și dezbatere publică – a trecut la limită de votul consilierilor locali. În acest caz, a fost nevoie de două treimi din voturi. Până la urmă, a obținut 19 „pentru” din totalul de 27 de consilieri locali.

De la organigramă la… stadioane

Până la vot, discuțiile pe marginea proiectului de hotărâre au deviat până la discuții referitoare la „zecile de mii” de spectatori care ar urma să se strângă la evenimentele organizate pe viitoare stadioane ale Timișoarei. Au participat la discuția în contradictoriu, pe de o parte, viceprimarul Ruben Lațcău și, pe de altă parte, consilierul liberal Simion Moșiu și, pe alocuri, colegul său Dan Diaconu. Au intervenit, pe lângă discuția principală, și social-democrații Sorin Ionescu și Roxana Iliescu.

Totul a pornit de la întrebările lui Moșiu. „Care sunt motivele pentru care se mai angajează? Ce spectacole nemaivăzute, europene, mondiale vor face?”, a spus acesta. Lațcău a considerat să răspundă el pentru că poziția lui Moșiu este una „politică”.

Pe scurt, ca să rezumăm discuția care s-a extins minute bune, viceprimarul a amintit că Centrul de Proiecte a fost înființat pe vremea lui Robu, „probabil și cu votul domnului Moșiu”, pentru a gestiona titlul de Capitală Europeană a Culturi. Liberalul a răspuns că, pe atunci, se aproba anual programul centrului și a reproșat că nu Timișoara nu are niciun festival de anvergura celui din Cluj.

„Centrul de proiecte nu are nicio ambiție de a promova Timișoara la alt nivel în afară de acele mici evenimente de 80, de 100 de persoane?”, a întrebat retoric Moșiu. Lațcău a replicat că Timișoara nu a beneficiat de un stadion precum cel al Clujului pe care să fie organizate evenimente, iar de aici încă alte câteva schimburi de replici, până să ia cuvântul și Alexandra Rigler, șefa Centrului de Proiecte.

„Centrul de proiecte are aceste trei centre de activitate: finanțări; cinematografe și spații; și evenimente. Componenta de evenimente nu este majoritară. Organizăm «Celebrarea Orașului ca pe un eveniment platformă în care, dincolo de headlinerii mari pe zona de muzică, aducem în față toate organizații active în Timișoara. Anul trecut am avut peste 70 de organizații active în Timișoara, și peste 55.000 de participanți.

Legat de cinematografe, le avem în administrare pe cele trei: Victoria, Timiș și Studio. Cumulează aproximativ 100 (probabil voia să spună 1.000 – n.r.) de locuri, și de la deschidere și până la finalul anului 2024, au înregistrat un număr record de 162.000 de spectatori la cele aproape 2.000 de proiecții de film și evenimente organizate și găzduite. Dincolo de aceste cinematografe, administrăm și alte spații ale municipiului Timișoara: Galeria 5, galeriile Bastion, Muzeul «Corneliu Mikloși», Palatul Ștefania și așa mai departe. Toate acestea, an de an, continuă să găzduiască evenimente la care participă zeci de mii de participanți.

Acest proiect de reorganizare recunoaște o stare de fapt. Activitatea noastră s-a încărcat constant, mai ales în ceea ce privește spațiile și mai ales dat fiind faptul că aveam în perspectivă luarea în administrare a altor spații. Nu le mai putem gestiona pe organigrama actuală”, a spus Alexandra Rigler.

Vă amintim, Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara a fost înființat în vara anului 2020, pentru a gestiona programul de Capitală Europeană a Culturii.

De atunci, a gestionat apelurile de proiecte cu finanțări nerambursabile și a organizat și câteva proiecte pe cont propriu. A pornit de la șapte posturi și a fost extins în mai multe rânduri, în mod special după ce instituția a preluat și cinematografele primăriei. Instituția este condusă încă din 2021 de Alexandra Riegler.