În scrisoarea adresată preşedintelui Klaus Iohannis, viceprimarul Dan Diaconu arată că deşi Timişoara ar avea banii necesari pentru începerea lucrărilor de reabilitare a unor imobile istorice, fondurile fiind asigurate de două programe susţine de Guvernul Germaniei şi din fonduri locale, rezultatele se lasă aşteptate.
„După cum ştiţi, Timişoara are şansa de a se mândri cu una dintre cele mai extinse şi bogate zone de clădiri protejate din România. Oraşul nostru, alături de Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Braşov şi multe altele, a avut norocul de a moşteni un patrimoniu cultural valoros, care conferă identitate oraşelor noastre şi nouă, locuitorilor acestora. Din păcate, evoluţia istorică a ultimelor decenii, când proprietari de drept au fost înlocuiţi cu chiriaşi vremelnici, cu procese interminabile de restituire şi recâştigare a proprietăţilor pierdute şi cu legislaţie confuză, au condus toate la degradări ale acestui patrimoniu excepţional şi, în unele cazuri, chiar la pierderea unor imobile valoroase. După modelul Sibiu, administraţia locală din Timişoara a devenit parte a programelor susţinute de Guvernul Germaniei, întâi prin GTZ, apoi prin KfW, şi pe componenta aceasta a reabilitării şi conservării cartierelor istorice. Din păcate, eforturile depuse în ultimii 10 ani de a schimba mentalităţi şi de a crea şi corecta legislaţie cu scopul de a salva acest patrimoniu nu au avut rezultatele pe care ni le-am dorit”, se arată în scrisoarea către Preşedintele României, Klaus Iohannis.
Problema, susţine viceprimarul Dan Diaconu, stă în legislaţia românească, care nu permite implicarea financiară a Primăriei Timişoara în renovarea unor clădiri istorice proprietate privată.
„Domnule Preşedinte, Municipiul Timişoara derulează două programe de sprijin financiar în vederea reabilitării clădirilor istorice, proprietate privată, unul cu susţinere financiară din parte Guvernului Germaniei, prin KfW – Kreditanstalt fur Wiederaufbau – şi unul susţinut din fondurile bugetului local. În momentul de faţă, ambele programe sunt blocate pentru că legislaţia pe care au fost construite cele două programe este incompletă şi necorelată cu restul legislaţiei româneşti. (…) Ambele programe sunt blocate în momentul de faţă pe considerentul că nu există un mecanism financiar detaliat şi aprobat de vreun act normativ care să explice modalitatea în care administraţia publică locală se poate implica financiar în reabilitarea unor imobile istorice, proprietate privată”, se mai arată în scrisoarea către Klaus Iohannis.
Blocajul de care vorbesc reprezentanţii Primăriei Timişoara este cu atât mai de neînţeles, cu cât legislaţia românească permite, spre exemplu, implicarea financiară a municipalităţii în cazul reabilitării termice a blocurilor, însă nu şi în cazul imobilelor istorice. Degeaba s-au purta negocieri cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe şi întâlniri cu primăriile municipiilor din România care se confruntă cu aceeaşi problemă, programele sunt în continuare blocate.
„Menţionăm faptul că acest principiu există deja în legislaţia românească şi funcţionează în cazul reabilitării termice a blocurilor de locuinţe. Dacă în cazul reabilitării termice a blocurilor de locuinţe s-a creat legislaţie pentru ca administraţia publică locală şi centrală să poată interveni financiar, tehnic şi estetic, cu atât mai mult este necesară intervenţia administraţiei publice în cazul restaurării unor imobile monument istoric, care prin complexitatea şi rigurozitatea lucrărilor necesită expertiza şi supravegherea specialiştilor, iar ca nivel al costurilor de proiectate şi execuţie îl depăşeşte cu mult pe cel de la blocurile de locuinţe. Municipiul Timişoara a avut în toată această perioadă o abordare activă şi deschisă, am purtat runde de negocieri cu reprezentanţii Ministerului de Finanţe, am propus variante de modificări şi completări ale legislaţiei, am organizat întâlniri cu colegii din primăriile municipiilor afectate de aceleaşi probleme (Arad, Oradea, Cluj), am propus constituirea unui grup de lucru comun cu reprezentanţi ai diverselor ministere din Guvernul României (Ministerul de Finanţe, Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării) şi reprezentanţi ai administraţiei locale, în vederea găsirii unor soluţii legale de deblocare a actualei situaţii”, scrie Dan Diaconu în scrisoarea adresată Preşedintelui României.
El apelează şi la experiza preşedintelui, ca fost primar al Sibiului, de altfel, singurul oraş din România care a primit o derogare pentru a putea reabilita clădirile istorice proprietate privată din fonduri publice în momentul în care a obţinut titlul de Capitală Europeană a Culturii, în 2007.
„Excelenţă, facem apel la experienţa dumneavoastră de Primar al Sibiului şi îmi permit să vă lansez un exerciţiu de imaginaţie: cum ar fi fost Sibiul astăzi dacă nu avea şansa de a fi în 2007 Capitală Culturală Europeană? Ce ar fi fost astăzi din Piaţa Sfatului? Sau, cum ar fi arătat clădirile din Piaţa Mare? Probabil, am fi parcurs împreună drumul alambicat şi birocratic al legislaţiei româneşti, căutând soluţii. Problema pe care am expus-o în faţa dumneavoastră nu este doar problema Timişoarei, ci a tuturor oraşelor din Transilvania şi Banat care au această specificitate: clădirile istorice din centrele oraşelor noastre sunt clădiri proprietate privată, cu mai mulţi proprietari, având funcţiunea de locuinţă şi spaţii comerciale. Aceşti proprietari şi aceste imobile au nevoie de intervenţia activă a administraţiei publice în procesul de reabilitare şi conservare”, mai scrie Diaconu.
În încheiere, viceprimarul Timişoarei îi cere preşedintelui României să se implice în această problemă de importanţă naţională, având în vedere că sute de mii de imobile istorice din întreaga ţară stau să cadă.
„De aceea ne adresăm Dumneavoastră ca fiind cel care poate aduce pe agenda publică problema clădirilor istorice din aceste oraşe ca fiind o problemă de importanţă naţională. Sute de mii de astfel de imobile din întreaga ţară sunt într-o stare de degradare îngrijorătoare, devenind un pericol public atât pentru trecători, cât şi pentru cei care locuiesc acolo. Din experienţa ultimilor ani am învăţat că aceşti proprietari nu au nici cunoştinţele şi nici putinţa de a-şi reabilita singuri imobilul monument istoric. Nemaipunând la socoteală obligaţia noastră de administratori ai oraşelor noastre de a ne îngriji de aspectul spaţiului public şi de exploatarea acestui uriaş potenţial turistic şi economic pe care îl avem la dispoziţie”, se încheie scrisoarea adresată de Dan Diaconu şi Ciprian Cădariu către Preşedintele Klaus Iohannis.
Vă reamintim că în Timişoara sunt circa 14.000 de imobile istorice, multe dintre ele în stare avansată de degradare, iar programele pe care le menţionează Diaconu în scrisoarea către Klaus Iohannis, şi care ar putea salva de la distrugere măcar o parte a patrimoniului istoric al Timişoarei, sunt blocate de ani buni de legislaţia incompletă din România.
Citiți principiile noastre de moderare aici!