De apărut, toxiinfecțiile alimentare apar fie sporadic, fie în epidemii. Acestea se produc fie în urma înghițirii unor alimente contaminate, fie la contactul gurii cu diverse virusuri sau bacterii. Epidemiile apar mai frecvent în sezonul cald, fiind favorizate de nerespectarea regulilor de igienă alimentară și igiena a mâinilor. De exemplu, acestea pot fi un rezultat al depozitării alimentelor în condiții improprii sau al preparării necorespunzătoare a acestora.

Simptome și măsuri de ameliorare la domiciliu

În general, cele mai comune simptome ale intoxicației alimentare ar fi vărsăturile, o stare generală de rău, durerile abdominale și diareea. Cei mai comuni germeni asociați toxiinfecțiilor alimentare ar fi Coci enterotoxigeni (Staph. Aureus sau Enterococi), bacilii aerobi și anaerobi, enterobacteriaceele (Salmonella, Shigella și E.Coli). Cum o tratăm?

„Simptomatologia se poate ameliora la domiciliu prin măsuri simple: evitarea alimentelor grase, prăjite, adoptarea unei diete ușoare, reprezentată predominant de consumul de orez fiert, pâine prăjită, evitarea deshidratării, prin consumul crescut de ceai de mentă și apă, și eliminarea consumului de alcool sau al băuturilor și alimentelor care pot fermenta”, explică dr. Alla Aboud Moldovan, medic specialist infecționist la Spitalul CF Timișoara, într-o postare pe pagina de Facebook a unității.

Tratamentele prescrise de medici

Cu cât simptomele sunt mai severe, cu atât mai recomandată este prezentarea la medic pentru diagnostic și tratament de specialitate, mai ales în cazul copiilor mici si vârstnicilor. Iată care ar fi și tratamentele pe care le pot recomanda specialiștii în urma consultului.

„Tratamentul toxiinfecțiilor alimentare include repaosul alimentar, substituția pierderilor de lichide și electroliți apărute în urma vărsăturilor și a diareei, administrarea de antibiotice, în conformitate cu sensibilitatea germenilor care au cauzat intoxicația alimentară, suport respirator în cazurile cu evoluție severă, administrarea de imunoglobuline pentru stoparea efectelor neurotoxinei la nivelul sistemului nervos și administrarea de antitoxină botulinică, în cazul intoxicației alimentare cu C.botulinum”, mai spune medicul infecționist Alla Aboud Moldovan.

Pe de altă parte, tot aceasta amintește că prevenirea toxiinfecțiilor alimentare se face prin respectarea măsurilor de igienă a mâinilor, spălarea alimentelor și depozitarea acestora în condiții corespunzătoare.