Dr. Daniel Alexandru Jipa, medic specialist Anestezie Terapie Intensivă la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara a precizat că peste 11 milioane de decese sunt atribuite anual sepsisului.

Cu cât această „condiție” este recunoscută devreme și tratată rapid, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai ridicate.

„De-a lungul timpului au fost evaluați multipli biomarkeri (analize de laborator) pentru a putea diagnostica, prognostica, urmări evoluția infecției, dar și pentru a ghida tratamentele antimicrobiene. Deoarece fiziopatologia sepsisului este extrem de complexă și incomplet elucidată, nu se poate recunoaște un singur biomarker că fiind suficient de fiabil pentru a releva toate informațiile necesare. Integrând mai mulți biomarkeri ce pot releva diversele aspecte ale răspunsului imun, ale inflamației și ale disfuncțiilor de organe, se poate evalua starea clinică și biologică a pacientului, putând astfel ghida terapia antimicrobiană și de susținere a funcțiilor vitale în mod efficient”, a declarat dr. Daniel Alexandru Jipa, medic specialist Anestezie Terapie Intensivă la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”.

În monitorizarea zilnică a pacientului se au în vedere Proteina C reactivă, Procalcitonina și Interleukina 6.

Potrivit medicului, Proteina C reactivă este un reactant de fază acută – crește rapid în reacții inflamatorii, inclusiv în sepsis. Deși nu este specifică acestei patologii, este folosită într-o multitudine de studii și poate ghida răspunsul la tratament.

„Procalcitonina are o acuratețe diagnostică mai bună și este mai precisă decât Proteina C reactivă. Împreună cu Proteina C reactivă reprezintă una dintre cele mai des folosite analize, atât în practica clinică, cât și în studii pentru diagnosticare și prognostic în sepsis. Anumite condiții medicale pot fi asociate cu o creștere a procalcitoninei fără să existe o infecție subiacentă, de exemplu în cazuri de traumă ori chirurgie majoră se înregistrează niveluri crescute în primele 24 de ore, ca și în cazul altor biomarkeri, cum ar fi Proteina C reactivă sau Interleukina 6.

Procalcitonina scade însă relativ repede după această perioadă, urmând că orice creștere ulterioară să fie coroborată cu începutul unei infecții. Analiza mai poate crește în arsuri extinse, patologii oncologice, cancere avansate sau diferite disfuncții de organe”, a mai transmis dr. Daniel Alexandru Jipa, medic specialist Anestezie Terapie Intensivă la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”.

Interleukina 6 prezintă un răspuns mai rapid la infecții decât Proteina C reactivă sau Procalcitonina, fiind considerată un marker precoce pentru sepsis. Anumite studii au arătat o creștere semnificativă a Procalcitoninei și a Interleukinei 6 pe măsura agravării septicemiei.

Modificările acestor parametri se corelează strâns cu severitatea infecției, astfel putându-se prezice prognosticul și ghida terapia antimicrobiană.

„Lactatul, acea substanță produsă de celule atunci când corpul transformă alimentele în energie, deși nu este un marker specific pentru septicemie, are un rol prognostic major al mortalității. Creșterile lactatului seric în cazul pacienților septici, ce prezintă stres metabolic crescut, sunt asociate cu o livrare insuficientă de oxigen la nivelul organelor (hipoxie), fiind un indicator al disfuncției circulatorii și al severității sepsisului.

Valorile crescute ale lactatului pot semnala o stare de șoc iminent sau instalat, iar monitorizarea dinamicii acestuia poate ghida deciziile terapeutice”, a mai adăugat dr. Daniel Alexandru Jipa, medic specialist Anestezie Terapie Intensivă la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș”.