Audiologii spun că tot mai mulți tineri și chiar copii prezintă semne de pierdere a auzului, iar odată distruse, celulele responsabile de percepția sunetelor nu se mai regenerează.

Potrivit BBC, în interiorul cohleei, o cavitate aflată în urechea internă, se găsesc mii de celule ciliate microscopice care transformă vibrațiile sonore în impulsuri electrice transmise către creier.

Expunerea repetată la zgomote puternice îndoaie sau distruge aceste celule, iar, spre deosebire de alte țesuturi din organism, ele nu se refac.

„Odată ce ai pierdut auzul, l-ai pierdut definitiv”, avertizează Valerie Pavlovich Ruff, audiolog la Cleveland Clinic.

Cercetătorii testează terapii genetice care ar putea regenera aceste celule, însă astfel de tratamente nu sunt încă disponibil. Medicii spun că întâlnesc din ce în ce mai des adolescenți și chiar copii cu semne de afectare a auzului.

Un studiu realizat în Suedia a arătat diferențe semnificative între auzul copiilor de nouă ani care folosesc frecvent căști și al celor care nu le utilizează.

Potrivit estimărilor specialiștilor, peste 1,3 miliarde de persoane cu vârsta sub 35 de ani sunt expuse riscului de pierdere prematură a auzului din cauza dispozitivelor audio personale și a expunerii repetate la sunete puternice.

La nivelul sonor întâlnit în majoritatea sălilor de concerte sau pe stadioane, urechea internă începe să fie afectată după doar 10–15 minute de expunere. Audiologii recomandă utilizarea dopurilor de urechi cu fidelitate ridicată, care reduc intensitatea zgomotului fără să distorsioneze muzica.

Specialiștii recomandă respectarea limitatoarelor de volum integrate în telefoane și alte dispozitive. O regulă simplă este că, dacă poți purta o conversație cu o persoană aflată lângă tine în timp ce porți căști, volumul este sigur. Dacă interlocutorul trebuie să ridice vocea sau nu îl mai auzi deloc, muzica este prea tare.

Mașinile de tuns iarba, suflantele de frunze, drujbele sau ferăstraiele electrice produc niveluri ridicate de zgomot. Pentru aceste activități sunt recomandate dopurile pentru urechi, căștile antifonice sau chiar folosirea lor simultană. Specialiștii recomandă alegerea echipamentelor cu un indice cât mai ridicat de reducere a zgomotului.

Un obicei aparent banal poate deveni periculos pe termen lung. Condusul cu geamul coborât la viteze mari produce un zgomot constant suficient de puternic pentru a afecta auzul, iar mulți șoferi cresc și volumul radioului pentru a acoperi zgomotul vântului. Medicii spun că această combinație poate accelera deteriorarea auzului.

Bețișoarele de urechi sunt încă folosite de foarte multe persoane, însă medicii avertizează că acestea împing ceara spre timpan în loc să o elimine. Urechea are propriul mecanism natural de autocurățare, iar acumulările importante de ceară trebuie îndepărtate de un medic sau un audiolog. În unele cazuri pot fi folosite picături speciale pentru înmuierea cerumenului, urmate de spălarea delicată a urechii.

Mai multe studii au identificat o asociere între pierderea auzului odată cu înaintarea în vârstă și riscul de declin cognitiv sau demență. Totuși, specialiștii subliniază că nu există dovezi clare că pierderea auzului provoacă demența. Cele două afecțiuni ar putea avea aceeași cauză degenerativă, iar în stadiile incipiente pot fi ușor confundate.

Medicii recomandă protejarea auzului încă din tinerețe, deoarece efectele expunerii repetate la zgomot se acumulează în timp, iar deteriorarea este, în prezent, ireversibilă.