Medicii transmit că, în România, fenomenul este subraportat și, de multe ori, nerecunoscut. Copiii care ajung la camera de gardă cu dificultăți de respirație sunt diagnosticați, de regulă, cu o criză de astm, bronhospasm sau reacție alergică, fără a fi făcută legătura cu furtuna și concentrația ridicată de polen din aer.

Cum apare astmul de furtună

Aceștia mai precizează că astmul de furtună nu reprezintă o boală distinctă, ci o reacție respiratorie acută provocată de combinația dintre cantitatea mare de polen, umiditatea crescută și curenții puternici de aer care apar înaintea și în timpul furtunilor.

„În mod obișnuit, ploaia este considerată benefică pentru persoanele alergice, deoarece curăță temporar aerul de polen. În cazul furtunilor puternice de vară, efectul poate fi însă exact invers. Curenții de aer aduc spre sol cantități mari de polen aflate în straturile superioare ale atmosferei. Din cauza umidității, particulele de polen absorb apă și se sparg în fragmente extrem de mici.

Dacă particulele întregi sunt oprite, de cele mai multe ori, în nas și în gât, fragmentele rezultate pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul bronhiilor. Odată inhalate, acestea pot provoca inflamația și îngustarea căilor respiratorii, declanșând o criză de astm”, explică prof. dr. Ioana Ciucă, medic primar pneumolog pediatru și coordonator al Compartimentului de Pneumologie Pediatrică din cadrul Spitalului Județean Timișoara.

Cei mai expuși sunt copiii cu astm alergic, în special atunci când boala nu este ținută sub control sau tratamentul nu este urmat corespunzător.

Totodată, medicii atrag atenția că și copiii alergici la polen, care până atunci prezentau doar simptome precum strănut, nas înfundat, secreții nazale, mâncărimi sau lăcrimarea ochilor, pot dezvolta pentru prima dată, în timpul unei furtuni, tuse severă, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație.

Simptomele pot apărea chiar înainte de începerea ploii, deoarece rafalele puternice transportă polenul și fragmentele acestuia pe distanțe mari. În același timp, în aer pot ajunge spori de mucegai, praf și alte particule iritante care agravează problemele respiratorii.

Fenomenul apare mai ales în perioadele cu nivel ridicat de polen, în special de la graminee, iar riscul este mai mare în zilele foarte călduroase urmate de furtuni puternice.

Cum pot fi protejați copiii și când este necesar ajutorul medical

Medicii recomandă părinților copiilor alergici la polen sau diagnosticați cu astm să îi țină în casă atunci când sunt anunțate furtuni și să închidă ferestrele. De asemenea, tratamentul prescris nu trebuie întrerupt, chiar dacă simptomele sunt absente, iar medicația pentru situații de urgență trebuie să fie la îndemână.

„Atunci când se anunță o furtună, recomandarea pentru părinții copiilor alergici la polen sau diagnosticați cu astm este să închidă ferestrele și să îi țină pe cei mici în interior. Copilul trebuie să urmeze tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația indicată pentru situațiile în care simptomele se agravează.

Tratamentul de control nu trebuie întrerupt doar pentru că, într-o anumită perioadă, copilul se simte bine. Tocmai administrarea corectă a acestuia reduce riscul apariției unei crize severe”, mai transmite dr. Ioana Ciucă.

Medicii mai avertizează că schimbările climatice favorizează prelungirea sezonului de polenizare, creșterea cantității de polen din atmosferă și apariția mai frecventă a fenomenelor meteorologice extreme, ceea ce ar putea duce la o creștere a numărului de episoade de astm de furtună.

Părinții sunt sfătuiți să solicite imediat ajutor medical dacă un copil respiră cu dificultate, nu poate vorbi normal din cauza lipsei de aer, respiră foarte repede sau greu, devine agitat ori somnolent sau dacă buzele încep să capete o culoare albăstruie.