Fumul provenit din incendiile de vegetație nu înseamnă doar miros neplăcut și vizibilitate redusă. Acesta conține un amestec complex de particule fine și gaze toxice care pot afecta aparatul respirator, chiar și în cazul persoanelor sănătoase.

Printre principalele pericole se numără particulele fine PM2.5. Având dimensiuni extrem de mici, acestea pot pătrunde adânc în căile respiratorii și pot ajunge până la nivelul alveolelor pulmonare.

„Chiar și o expunere de scurtă durată la concentrații ridicate de fum poate provoca iritația ochilor, nasului și gâtului, tuse, secreții nazale, respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept sau lipsă de aer”, atrage atenția prof. univ. dr. Cristian Oancea.

Fumul poate conține, de asemenea, monoxid de carbon, un gaz toxic care, în concentrații ridicate, afectează transportul normal al oxigenului în organism. Riscul este cu atât mai important pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare.

Cefaleea, amețeala, greața, vărsăturile, confuzia, durerile toracice sau alterarea stării de conștiență pot reprezenta semne ale unei intoxicații cu monoxid de carbon. Este același gaz toxic care se regăsește și în gazele de eșapament.

Persoanele diagnosticate cu astm, BPOC, bronșiectazii, emfizem, fibroză pulmonară sau alte boli respiratorii cronice sunt mai vulnerabile la efectele fumului. Expunerea poate duce la agravarea simptomelor sau la apariția unei exacerbări.

În cazurile severe, poate fi necesară prezentarea la camera de gardă sau chiar spitalizarea.

Un risc crescut există și în cazul persoanelor cu boli cardiovasculare, diabet sau obezitate, al vârstnicilor și al femeilor însărcinate. De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată celor care lucrează în aer liber sau desfășoară activități fizice în exterior.

Atunci când fumul provenit de la incendiile de vegetație ajunge într-o anumită zonă, timpul petrecut în aer liber ar trebui redus cât mai mult. Activitățile fizice și sportul în exterior sunt recomandate să fie amânate, în special atunci când fumul este dens sau calitatea aerului este foarte scăzută.

Pentru a limita pătrunderea fumului în locuință, ferestrele și ușile trebuie ținute închise. Aparatele de aer condiționat pot fi utilizate, dacă permit acest lucru, în modul de recirculare a aerului.

Aceeași recomandare este valabilă și în cazul deplasărilor cu mașina: geamurile trebuie menținute închise, iar sistemul de climatizare trebuie setat pe recirculare.

Dacă ieșirea în exterior nu poate fi evitată, o mască de protecție bine fixată, de tip FFP2 sau FFP3, poate reduce cantitatea de particule fine inhalate. Este important însă de știut că o astfel de mască nu oferă protecție împotriva gazelor, inclusiv împotriva monoxidului de carbon.

Persoanele cu boli respiratorii cronice trebuie să își continue tratamentul prescris și să aibă la îndemână medicația de salvare, dacă aceasta a fost recomandată de medic.

Tratamentul nu trebuie modificat sau suplimentat fără recomandare medicală.

În cazul apariției unor dificultăți importante de respirație, a durerilor toracice, confuziei, stării de leșin sau alterării stării de conștiență, este necesară evaluarea medicală de urgență.