Direcția de Sănătate Publică Timiș a organizat o dezbatere online în care au participat manageri de spitale, directori medicali, psihologi, profesioniști din sănătate și instituții partenere. Scopul discuției a fost identificarea cauzelor reale care duc cadrele medicale la epuizare și găsirea unor soluții aplicabile în fiecare unitate sanitară din județ.

Deși în Timiș nu au fost raportate oficial cazuri de burnout, au existat situații grave în ultimele luni în mai multe spitale din țară.

La Spitalul Județean de Urgență Buzău, directorul medical, Ștefania Szabo, de doar 37 de ani, a murit în camera de gardă după perioade repetate de suprasolicitare. În Iași, la Spitalul „Sfântul Spiridon”, două decese în rândul rezidenților și unul al unui brancardier au ridicat întrebări privind programul epuizant și lipsa pauzelor.

„Burnout-ul nu este un semn de slăbiciune, ci un semnal de alarmă al unui sistem suprasolicitat. Dacă vrem să avem grijă de pacienţi, trebuie să începem prin a avea grijă de cei care îi îngrijesc”, a declarat psihologul Teodor Voicu, preşedintele Colegiului Psihologilor din România – Filiala Timiș.

Și reprezentanții medicilor consideră că problema trebuie adresată cât mai concret.

„În spatele fiecărui act medical stă un om care lucrează sub presiune. Este momentul ca burnout-ul să fie recunoscut ca risc real în practica medicală şi tratat cu aceeaşi seriozitate ca orice altă problemă de sănătate”, a subliniat Prof. Univ. Dr. Pantea Stelian, președintele Colegiului Medicilor – Filiala Timiș.

Psihologii implicați în dezbatere au atras atenția că semnele sunt vizibile în tot mai multe echipe medicale:

„Vedem tot mai des cadre medicale care ajung la epuizare după ani de suprasolicitare continuă. E nevoie de evaluări psihologice periodice, de spații reale de dialog și de politici instituționale care să protejeze sănătatea emoţională a personalului medical”.

În județ, principalele probleme identificate sunt: deficitul de personal, volumul ridicat de muncă, documentația administrativă excesivă, comunicarea deficitară între structuri și lipsa unor programe instituționale de suport psihologic.

DSP Timiș pregătește o nouă întâlnire, unde vor fi implicați și specialiști în resurse umane, juridic, securitate și sănătate în muncă. Obiectivul este stabilirea unor proceduri clare, responsabilități și mecanisme prin care angajații din sistem să poată semnala sau preveni epuizarea profesională.

Printre măsurile decise se numără:

• realizarea unui Ghid județean pentru prevenirea burnout-ului
• crearea unui Grup de Lucru DSP – Colegiul Medicilor – Colegiul Psihologilor
• recomandarea unor evaluări psihologice periodice în toate spitalele
• redactarea anuală a unui Raport privind sănătatea ocupațională
• dezvoltarea unui centru pilot dedicat prevenirii burnout-ului

„DSP Timiş îşi asumă rolul de coordonare şi sprijin pentru toate unităţile sanitare, astfel încât profesioniștii din sănătate să beneficieze de un mediu de lucru sigur, echilibrat şi sustenabil”, a declarat Florin Ardelean, director executiv DSP Timiș.