Care sunt cele mai frecvente alergii întâlnite în rândul populației? Dar cele mai frecvente alergii alimentare?

Cele mai frecvente alergii care apar atât în rândul populației pediatrice, cât și adulte sunt alergiile la factorii de mediu, precum polenurile de pomi, de ierburi care polenizează vara timpuriu sau vara târziu, acarienii din praf, mucegaiuri, animalele de companie, însă tot la fel de frecvente și care pun viața în pericol sunt și alergiile la veninul de insecte din familia hymenopterelor, precum viespea și albina, sau la anumite substanțe medicamentoase. Dintre alergiile alimentare, majoritatea sunt produse de către proteine din albușul de ou, din lapte sau produse lactate, grâu, pește, arahide, soia, diverse crustacee, susan sau alte oleaginoase ori nucifere.

Ce factori contribuie la dezvoltarea alergiilor la copii și adulți?

Oricine poate dezvolta alergii, chiar și la vârste înaintate, dar anumiți factori sunt implicați în apariția sau agravarea acestei patologii. Alergiile prezintă adesea o agregare familială. Există înainte de toate o predispoziție genetică, adică alergiile pot fi transmise din generație în generație, dar copiii pacienților alergici nu trebuie să dezvolte același tip de alergie.

Este nevoie însă și de anumiți factori de mediu sau condiții care grăbesc apariția alergiilor. În cazul copiilor, ipoteza igienei, numită și teoria igienei, sugerează că unii copii ar putea fi prea protejați de microbi. Copiii care nu sunt expuși suficient în prima parte a vieții la microbi care ajută sistemul imunitar să facă distincția între lucrurile dăunătoare și cele inofensive dezvoltă un răspuns anormal al sistemului imunitar. Cei care trăiesc în mediul rural, la ferme sau sunt expuși la animale de la fermă pot avea un sistem imunitar mai puternic, datorită acestei expuneri la bacterii și virusuri.

La adulți, datorită complexității sistemului imunitar, o mulțime de factori pot duce la dezvoltarea alergiilor. Expunerea la cantități mari de alergeni în interior – precum rezervoare mari de acarieni, locuințe cu igrasie, mucegai, sau în exterior – polenuri în zonele de câmpie, duc la dezvoltarea uneia sau mai multor sensibilizări. Anumite meserii care presupun expunerea la alergeni profesionali duc la dezvoltarea unor alergii mai rar întâlnite în viața de zi cu zi, cum ar fi alergia la latex.

La femei, perioada de sarcină poate fi o perioadă în care să se dezvolte diverse sensibilizări, datorită schimbării sistemului imunitar. Și nu în ultimul rând, existența altor patologii care solicită sistemul imunitar, precum infecțiile virale, pot predispune la dezvoltarea alergiilor.

Cum se desfășoară procesul de diagnosticare a alergiilor și ce teste sunt utilizate?

Un medic alergolog poate recomanda sau efectua teste pentru a determina dacă aveți o alergie și la ce. Tot el poate exclude alte afecțiuni. După un istoric amănunțit al simptomelor, al expunerii la alergeni, testele care pot releva o sensibilizare sunt testele cutanate prick (prin înțepătură), cu extracte standardizate de alergeni, conform recomandărilor Academiei Europene de Alergologie și Imunologie Clinică.

Un pas important în diagnosticul de precizie al alergiilor a fost diagnosticul molecular, adică determinarea din ser a unor anticorpi pe care pacienții alergici îi dezvoltă împotriva alergenilor sau, mai precis, a unor mici componente dintr-un alergen, ceea ce a dus la un diagnostic de precizie.

Ce rol joacă dieta și stilul de viață în gestionarea simptomelor alergice?

Stilul de viață joacă un rol important în gestionarea bolilor alergice. Există studii care demonstrează că privarea de somn poate duce la accentuarea unei alergii până la dezvoltarea anafilaxiei, la un alergen alimentar, la care în condiții normale de somn simptomele sunt mult mai ușoare. Expunerea la poluare, de asemenea, prezintă un risc mai mare spre a dezvolta alergii.

Având în vedere efectele procesării alimentelor și proprietățile imunomodulatoare ale anumitor alimente, persoanele cu alergii ar trebui să aibă o dietă sănătoasă, pe lângă excluderea alimentelor care le pot declanșa simptome alergice.

Dieta alimentară are un efect benefic asupra funcției imunitare, prin îmbunătățirea microbiotei intestinale, a barierei epiteliale și a sănătății generale prin efecte antioxidante. O dietă care susține imunitatea ar trebui să asigure raportul de macronutrienți (glucide, lipide, proteine) și energie, să conțină cantități mari de alimente proaspete, întregi sau minim procesate, alimente gătite acasă, produse locale și sezoniere, o mare diversitate de alimente luate din toate grupele de alimente, alimente pe bază de plante, alimente bogate în fibre, alimente bogate în flavonoizi, alimente fermentate și alimente bogate în mod natural în probiotice și acizi grași omega-3. Alimentele de origine animală și acizi grași omega-6 trebuie consumate în cantități moderate, iar alimentele ultra-procesate, alimente bogate în acizi grași trans/saturați, alimente bogate în zaharuri adăugate și sărace în fibre alimentare ar trebui să fie consumate ocazional, în cantități foarte mici.

Ce sfaturi aveți pentru părinții care suspectează că copiii lor ar putea avea alergii alimentare?

Să consulte cât mai repede un medic alergolog pentru un diagnostic exact dacă bănuiesc o alergie sau au simptome de alergie. Să solicite imediat asistență medicală și tratament dacă dezvoltă simptome alergice severe sau semne de anafilaxie. Să nu efectueze investigații fără recomandare din partea unui medic alergolog, să nu inițieze diete restrictive din proprie inițiativă – pentru a contracara evitarea inutilă a alimentelor, în special a grâului și a laptelui, care este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit, în special dacă există deja leziuni cutanate de dermatită atopică. Eliminarea acestor alimente poate duce la carențe de fibre alimentare, minerale precum iod, fier și calciu și vitamina B2.

Cum pot oamenii să-și protejeze locuințele pentru a reduce expunerea la alergeni de mediu, cum ar fi praful sau mucegaiul?

Scăderea expunerii la alergenii din interior, precum acarienii sau mucegaiurile, trebuie să cuprindă o serie de măsuri respectate pe termen lung și efectuate constant. Se recomandă utilizarea huselor din microfibră pentru perne, pilote și saltele, impermeabile pentru acarieni, cu o dimensiune medie a porilor mai mică de 10 microni. Spălarea așternutului săptămânal la temperaturi înalte (60°C) și uscarea într-un uscător fierbinte (setare maximă de căldură). Se recomandă eliminarea covoarelor, a draperiilor, a perdelelor, a mobilierului tapițat sau înlocuirea cu mobilier din lemn, plastic sau piele.

Utilizarea unui aspirator cu un filtru HEPA (particule de înaltă eficiență) și purtarea unei măști în timpul utilizării lui. Îndepărtarea rezervoarele de acarieni, cum ar fi jucăriile de pluș, dacă este posibil. Dacă nu este posibil, jucăriile pot fi congelate (un studiu a folosit -15°C timp de cel puțin 16 ore) sau plasate într-un uscător de rufe (setare maximă la căldură) timp de 1 oră. Dacă utilizați metoda congelatorului, spălați și jucăriile moi pentru a îndepărta acarienii morți. Reduceți umiditatea interioară dacă este posibil (ideal la 50% sau mai puțin) și folosiți aer condiționat. Acarienii au nevoie de umiditate pentru a supraviețui și a se dezvolta.

Totodată această măsură trebuie luată și pentru a evita expunerea la mucegaiuri de interior. Utilizarea dezumidificatoarelor poate fi utilă, dar goliți apa și curățați unitățile în mod regulat pentru a preveni formarea mucegaiului. Toate camerele (în special subsoluri, băi și bucătării), necesită ventilație și curățare pentru a evita formarea mucegaiului. Asigurați inspecția regulată a unităților de încălzire și aer condiționat pentru a preveni contaminarea cu mucegai. Păstrați în interior foarte puține plante de apartament și evitați brazii reali de Crăciun.

Există noi tehnologii sau tratamente inovative pentru gestionarea alergiilor?

Există numeroase terapii noi pentru gestionare. Există terapia biologică ce intervine în lanțul fiziopatologic al bolii mult mai devreme decât tratamentul care controlează doar simptomatologia. În prezent, există terapie biologică pentru formele severe de astm, putând personaliza acest tratament în funcție de tipul de astm de care suferă pacientul, pentru urticaria cronică spontană care nu a răspuns la terapia clasică, pentru dermatita atopică severă.

Cel mai important tratament, însă, în tratarea bolilor alergice, îl reprezintă imunoterapia cu alergen, care are rolul de a modifica evoluția bolii, de a obține toleranța la alergen. În ceea ce privește acest tratament, au fost dezvoltate alternative de administrare a alergenilor pentru a menține efectul terapeutic al imunoterapiei, scăzând în același timp efectele nedorite.

Una dintre cele mai recente alternative de imunoterapie este utilizarea agenților de imunoterapie hipoalergenici, care au fost modificați pentru a păstra potențialul imunoterapeutic față de alergenul original, în același timp reducând drastic probabilitatea de a produce un răspuns alergic nedorit. O altă alternativă este utilizarea diferitelor vehicule de livrare care pot concentra alergenul în celulele țintă, organe sau țesuturi, scăzând doza de alergen necesară terapiei.

Ce progrese recente au fost făcute în cercetarea alergiilor și cum ar putea acestea să schimbe abordările actuale de tratament?

Așa cum am menționat mai devreme, în diagnosticul de precizie al alergiilor, un mare pas l-a reprezentat diagnosticul molecular, care poate face diferența între sensibilizare primară la un alergen și reacție de încrucișare, ajutând medicul alergolog să ia o decizie cât mai corectă în alegerea tratamentului de desensibilizare.

Cum pot afecta alergiile calitatea vieții unei persoane? Ce strategii recomandați pentru gestionarea impactului emoțional al alergiilor cronice?

Deși foarte frecvent întâlnite și nu atât de grave precum alte patologii, alergiile pot afecta calitatea vieții pacienților, pot interfera cu capacitatea de a îndeplini sarcinile zilnice, iar simptomele pot duce la evitarea interacțiunilor sociale. Persoanele care trăiesc cu alergii alimentare pot fi predispuse la tulburări de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. Majoritatea pacienților cu alergii respiratorii suferă de tulburări ale somnului, oboseală și somnolență în timpul zilei. Adulților le este mai greu să gândească, să funcționeze, iar toate acestea duc la scăderea randamentului și creșterea absenteismului de la locul de muncă. Rinita alergică netratată la copiii de vârstă școlară le poate afecta învățarea și poate reduce performanța la școală.

Pe lângă identificarea și tratarea simptomelor fizice, persoanele cu alergii trebuie să fie încurajate să fie deschise cu privire la orice alte îngrijorări au legate de starea lor de sănătate. Discuția cu medicul curant poate ajuta la scăderea nivelului de stres și poate oferi soluții pentru orice problemă care duce la afectarea calității vieții pacientului. Unii oameni pot obține, de asemenea, o ameliorare a stresului prin conectarea cu alte persoane care gestionează condiții similare sau prin practicarea unui sport.