Potrivit Raportului Dahna 2025-2026, multe persoane care se consideră sănătoase ignoră sau subevaluează factori de risc importanți, chiar și atunci când aceștia ating valori critice.

Printre situațiile identificate se numără persoane de 30-40 de ani cu hipertensiune netratată, pacienți aflați sub tratament care rămân în zona de risc (170-175 mmHg), dar și persoane cu glicemie și hemoglobină glicozilată crescute care nu știu că au diabet.

Analiza indică și o tendință îngrijorătoare în rândul tinerilor, unde apar cazuri de dezechilibre metabolice severe la vârste foarte mici, inclusiv obezitate și diabet nediagnosticat. Concluzia raportului este că bolile cardiovasculare nu mai sunt specifice doar vârstei înaintate.

„Aceste profiluri tind să devină tot mai frecvente. Cea mai mare problemă nu este boala în sine, ci iluzia de siguranță că sunt tineri și nu pot fi bolnavi”, explică dr. Gabriel Tatu Chițoiu, medic cardiolog și cofondator al aplicației Dahna.

Principalii factori de risc și cum se manifestă aceștia

Raportul evidențiază și câteva date relevante privind factorii de risc:

• 1 din 5 persoane cu tensiune arterială crescută nu urmează tratament
• sedentarismul crește cu peste 20% riscul de obezitate și sindrom metabolic
• obezitatea este unul dintre cei mai ignorați factori de risc
• fumatul poate accelera îmbătrânirea arterială cu până la 10 ani înainte de 45 de ani
• combinațiile de factori de risc pot „comprima” zeci de ani de evoluție a bolii în doar un deceniu

Medicii atrag atenția că factorii de risc cardiovascular nu se adună, ci se multiplică când aceștia se combină. De exemplu, obezitatea poate crește de aproape trei ori riscul de hipertensiune, fumatul dublează riscul cardiovascular, iar colesterolul LDL crescut îl poate dubla.

„Fiecare unitate de tensiune arterială redusă și fiecare kilogram pierdut nu sunt cifre. Sunt vieți salvate înainte de infarct, nu după. Una dintre cele mai dure concluzii ale raportului este că medicația singură nu salvează vieți.

Mii de pacienți aflați sub tratament rămân în zona de risc, dacă nu își monitorizează constant boala și nu primesc tratament. Raportul Dahna 2025-2026 nu este doar o analiză, ci un semnal de alarmă pentru intervenție în sănătatea publică”, transmite Daniela Tatu Chițoiu, cofondatoarea aplicației și coordonatoarea proiectului Dahna.

Raportul mai arată că activitatea fizică ajută la reducerea riscului, dar nu îl elimină complet în lipsa monitorizării tensiunii arteriale, glicemiei și colesterolului.

Datele sunt corelate și cu statistici europene, România având a doua cea mai mare rată de mortalitate prin boli ale sistemului circulator din Uniunea Europeană, conform Eurostat.

„Deși există un deficit de alfabetizare biometrică’ vizibil prin numărul mare de utilizatori care raportează valori de 0 la HbA1c, colesterol sau creatinină, corelațiile dintre Greutate, Tensiune A și Scorul CVD sunt consistente și valide statistic.

Aceste date (e drept, autoraportate) demonstrează că viitorul sustenabilității sistemului de sănătate depinde de capacitatea de a adresa «zona de umbră» a pacienților nediagnosticați, identificați astăzi și prin datele Dahna”, spune dr. Gabriel Tatu Chitoiu,

Aplicația Dahna, dezvoltată de compania Cardioscience, este un instrument gratuit de automonitorizare a sănătății cardio-metabolico-renale și este utilizată de peste 40.000 de persoane.