Cea mai importantă asociere: caju și fistic

Potrivit informațiilor prezentate de asociație, cea mai importantă asociere este cea dintre caju și fistic. Cele două alimente fac parte din aceeași familie botanică, Anacardiaceae, și conțin proteine similare, ceea ce explică frecvența sensibilizării concomitente.

Cu toate acestea, specialiștii subliniază că prezența unei sensibilizări nu înseamnă automat că pacientul va dezvolta simptome alergice la ambele alimente.

Alergia la caju este considerată una dintre alergiile importante din categoria fructelor cu coajă lemnoasă și poate provoca reacții imediate, inclusiv severe, chiar și după consumul unor cantități mici. Diagnosticul se stabilește pe baza istoricului medical, a testelor alergologice și, în anumite cazuri, prin teste de provocare orală realizate sub supraveghere medicală.

Specialiștii explică faptul că anumite proteine din caju, cunoscute sub denumirile Ana o 1, Ana o 2 și Ana o 3, sunt asociate mai frecvent cu alergiile alimentare reale. Dintre acestea, Ana o 3 este considerată una dintre cele mai utile molecule pentru diagnosticul alergiei la caju.

Piperul roz, citricele și alte alimente aflate în atenția specialiștilor

Pe lângă fistic, literatura de specialitate descrie și posibile legături între alergia la caju și piperul roz, care aparține aceleiași familii botanice. Reacții și fenomene de cross-reactivitate au fost raportate la unele persoane alergice la caju și fistic, însă relevanța clinică trebuie analizată individual. Piperul roz poate fi întâlnit în amestecuri de condimente, produse tip snack sau preparate gourmet.

Specialiștii de la AREA menționează și posibile asocieri cu semințele de citrice, anumite tipuri de pectină, precum și cu semințele de măr, rodie sau gutuie. În cazul citricelor, problema pare să fie legată în special de semințe și nu de pulpă. Unele studii au identificat un alergen din sâmburii citricelor care prezintă asemănări cu proteine întâlnite în caju și fistic.

În ceea ce privește pectina, ingredient utilizat frecvent pentru îngroșarea gemurilor, marmeladelor, jeleurilor, iaurturilor cu fructe sau dulciurilor, specialiștii precizează că anumite produse derivate din citrice ar putea conține urme de proteine provenite din semințe.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că toate persoanele alergice la caju trebuie să evite automat citricele sau produsele care conțin pectină.

De asemenea, au fost raportate cazuri de sensibilizare și la semințele unor fructe precum mărul, rodia și gutuia. În anumite situații, pacienții au tolerat fructul sau sucul, însă au prezentat reacții la semințe. În cazuri izolate, semințele de rodie au fost asociate inclusiv cu reacții severe.

Ce se știe despre mango și cartoful crud

Specialiștii amintesc și despre mango, care face parte din aceeași familie botanică cu caju. Datele disponibile sugerează că eventualele reacții sunt mai degrabă legate de sâmbure sau de zona din jurul acestuia, în timp ce pulpa este implicată mai rar. Din acest motiv, evitarea mango nu ar trebui făcută fără o evaluare medicală.

În unele cazuri au fost descrise și reacții la cartoful crud, în timp ce cartoful preparat termic a fost tolerat. Explicația posibilă este că anumite proteine implicate în reacțiile alergice sunt sensibile la căldură și se modifică în timpul gătirii.

Ce trebuie reținut

Mesajul principal transmis de specialiști este că reacțiile încrucișate nu echivalează automat cu o alergie clinică. Decizia de a elimina un aliment din dietă trebuie luată individualizat, pe baza istoricului pacientului, a testelor alergologice și, atunci când este necesar, a evaluării efectuate de medicul alergolog.

„Cu alte cuvinte, faptul că există o legătură biologică sau un test pozitiv nu înseamnă că acel aliment trebuie scos automat din alimentație. De aceea, evitările alimentare nu ar trebui făcute din auzite sau preventiv, ci individualizat, în funcție de istoric, teste și evaluarea alergologului”, încheie specialiștii.