Potrivit cercetării, 75,3% dintre respondenți consideră norocul esențial, 21,4% nu îi acordă importanță, iar 3,3% nu au știut sau nu au răspuns. Aceeași tendință se regăsește în toate categoriile de vârstă: 74% dintre tinerii de 18-29 de ani și cei de 45-59 de ani consideră norocul important, procentul fiind ușor mai mare în rândul celor de 30-44 de ani și al celor peste 60 de ani, care ating 76-77%.

Sondajul relevă și diferențe în funcție de nivelul de educație. Atât românii cu studii superioare, cât și cei care au absolvit doar clasele primare, cred în proporție de 78% că norocul contează în viață. În schimb, cei cu liceul terminat au un procent ușor mai scăzut, 73%.

Cercetarea mai arată că, atunci când iau decizii importante, aproape 51% dintre români se bazează mai mult pe rațiune și știință, 43% pe credință și tradiție, iar 5,4% nu au răspuns sau nu știu. În funcție de opțiunile politice, votanții USR tind să se bazeze mai mult pe rațiune și știință (86%), în timp ce susținătorii PSD (61%) și AUR (62%) aleg mai degrabă credința și tradiția.

Referitor la credința religioasă versus explicațiile științifice, jumătate dintre români consideră că ambele sunt la fel de importante, 33% cred că religia este mai importantă, iar 15,6% cred că știința primează. Diferențele apar și aici după educație: 62% dintre cei cu doar clasele primare absolvite pun mai mult accent pe credință, în timp ce 37% dintre cei cu studii superioare consideră că explicațiile științifice sunt mai importante.

În ceea ce privește horoscopul și astrologia, 61% dintre români nu cred că acestea pot prezice trăsături de personalitate sau evenimente din viață, însă 34,8% sunt de acord cu această afirmație. Credința în astrologie crește odată cu vârsta, 42% dintre tinerii de 18-29 de ani cred că horoscopul poate prezice evenimente din viață, față de 68% dintre cei peste 60 de ani.

Teorii ale conspirației

Sondajul INSCOP arată că 26% dintre români cred că omul nu a ajuns pe Lună și că totul a fost o înscenare, în timp ce aproape 65% resping această teorie. Există însă diferențe semnificative în funcție de opțiunile politice, și anume cei care ar vota USR sunt cei mai sceptici cu privire la această conspirație, 88% dintre ei considerând că omul a ajuns cu adevărat pe Lună, iar doar 7% cred că a fost o înscenare.

În rândul susținătorilor PNL, 74% cred că misiunea a avut loc, iar 21% nu cred acest lucru. Printre votanții PSD, 62% recunosc că omul a ajuns pe Lună, în timp ce 28% nu cred. Susținătorii AUR se remarcă printr-un nivel mai ridicat de incertitudine, 56% resping ideea unei înscenări, dar aproximativ 30% cred că totul a fost pus la cale.

Când vine vorba despre influența tehnologiilor moderne, 5G și inteligența artificială, opiniile variază după vârstă și educație. Cei mai mulți tineri, 18-29 de ani, cred în proporție de 56% că acestea sunt folosite pentru a manipula populația, iar 41% nu cred. În rândul celor de 30-44 de ani, 50% sunt de aceeași părere, iar 43% nu cred, procente similare fiind și pentru cei de 45-59 de ani.

Cei peste 60 de ani sunt cei mai sceptici față de tehnologie, 61% considerând că aceasta poate manipula populația, iar 31% nu cred. La nivel de educație, opinia este mai echilibrată, 47% dintre cei cu studii superioare cred în această teorie că tehnologiile moderne și AI pot manipula populația, și tot 47% nu cred, în timp ce 60% dintre cei cu doar patru clase absolvite consideră că tehnologia manipulează populația, iar 31% nu cred.

În privința vaccinurilor, 40,1% dintre români cred că acestea sunt folosite pentru a controla populația, în timp ce 53,5% resping această teorie, iar 6,3% nu știu sau nu au putut aprecia.

Cercetarea INSCOP a fost realizată în perioada 6-10 octombrie 2025, prin interviuri telefonice (CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categorii socio-demografice. Eroarea maximă admisă este de ± 2,95%, la un grad de încredere de 95%.