În România, cele mai recente statistici sugerează o tendință generală de scădere lentă a dobânzilor. Dobânzile reale ale creditelor ipotecare și ale consumului în România au început să scadă treptat după vârful inflației și după ajustările monetare din 2023–2025. Spre exemplu, indicele de referință pentru creditele de consum (IRCC) a scăzut la circa 5,67% în primele zile ale anului 2026, similar cu nivelurile din 2025. Ratele medii ipotecare fixe au ajuns la ~5,55%, una dintre cele mai scăzute din ultimii ani.

Comparativ cu UE, dobânda medie la creditele ipotecare în România este ~6,5%, așadar un nivel semnificativ mai mare decât media din zona euro (respectiv ~3,8%). Dinamica creditelor de consum este la fel de ridicată: ~10,0–10,2% față de ~5–6,5% în UE. Indicatori precum ROBOR – (Romanian Interbank Offered Rate – adică dobânda la care băncile din România spun că sunt dispuse să se împrumute între ele pe termen scurt, mai simplu spus, „prețul banilor” între bănci) și IRCC – Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor influențează costurile de creditare.

În 2025, indicele 3-luni ROBOR a fost stabil ~5,9%, iar IRCC a scăzut puțin. Piața românească a răspuns scăderii dobânzilor prin creșterea volumului de credite: creditele ipotecare noi au crescut cu ~24-43% în 2024–2025 față de anul precedent.

În concluzie, piața locală trece printr-o scădere treptată a costului creditelor după creșterile masive determinate de inflația ridicată și de rate-cheie bancare la un nivel critic ridicat. Cu toate acestea, dobânzile încă rămân mai mari decât în media europeană, iar creditele de consum rămân semnificativ mai costisitoare decât cele ipotecare.

Trendul global al dobânzilor

După o perioadă de creștere accelerată a ratelor de politică monetară, în special din 2021 până în 2023, ca răspuns la inflația globală, ratele au început să fie reduse în multe regiuni în 2024–2025 (de exemplu Banca Centrală Europeană și Rezerva Federală au redus politicile restrictive), deși nivelurile rămân peste cele istorice scăzute din anii 2010.

La nivel global, ratele de creditare (medii pentru împrumuturi bancare) diferă foarte mult în funcție de economie și nivelul de risc: dintr-un eșantion global, media dobânzii de împrumut la nivel mondial a fost ~14,1% în 2023, conform datelor World Bank pentru 88 de țări, dar cu extreme foarte ridicate în economii emergente față de cele avansate.

Băncile centrale au început să relaxeze politicile, reducând ratele de referință în 2024–2025, după creșterile din perioada inflaționistă. Acest lucru tinde să conducă la scăderea costului creditelor pe termen scurt și mediu. Totuși, dobânzile pe termen lung, cum ar fi cele în obligațiuni guvernamentale, rămân relativ ridicate din cauza presiunilor de inflație, gradului de îndatorare (burden) și a costurilor de finanțare la nivel global. În țările avansate, respectiv zona euro și în SUA, dobânzile la împrumuturi pentru companii și pentru gospodării tind să fie mai scăzute comparativ cu economiile fragile, unde riscurile și costurile de finanțare sunt mai mari. În unele piețe emergente, dobânzile pot depăși 15–20% pentru anumite tipuri de credite, reflectând risc mai mare și marje de bancă mai ridicate.

În concluzie, după perioada de majorare a dobânzilor până în 2023, intervalul 2024–2025 a marcat începutul unui nou ciclu în care ratele de politică monetară sunt relaxate sau stabilizate în multe economii, ceea ce tinde să scadă treptat costul împrumuturilor. Totuși, dobânzile reale rămân în general mai ridicate decât înainte de pandemia COVID-19, iar costurile totale de împrumut, în special în piețele instabile, sunt încă considerabile.

În 2026, dobânzile pentru credite — atât ipotecare, cât și de consum — sunt estimate să scadă față de 2025. De exemplu, dobânda fixă medie pentru creditele ipotecare ar urma să fie mai redusă decât nivelurile din 2025. Băncile oferă adesea dobânzi fixe pe o perioadă inițială (3–5 ani), stabilitate care conferă predictibilitate în plățile lunare, un factor important pentru bugetul personal. Ritmul de acordare a creditelor ipotecare a fost în creștere în 2025 și există șanse ca această cerere să se mențină sau să crească și în 2026 dacă dobânzile continuă să scadă. Așadar, deși aparent în contrast cu tabloul general, 2026 se arată stabil și relativ prietenos în privința împrumuturilor.

Sunt, totuși, riscuri serioase de luat în calcul în 2026. Deși se estimează scăderi, dobânzile rămân peste nivelurile foarte scăzute din trecut, iar nivelul ROBOR sau IRCC rămâne un factor de cost semnificativ. De asemenea, e de așteptat o rată mai mare a creditelor neperformante. Unele analize relevă că riscul de nerambursare a creditelor ar putea crește ușor, ceea ce înseamnă că împrumuturile pot deveni mai costisitoare sau mai dificil de obținut pentru grupurile cu risc mai mare, fie ele companii sau persoane cu venituri instabile.

Contextul economic incert este și el un factor major de risc. Previziunile macroeconomice prevăd o creștere economică mai modestă pentru România în 2026 decât anterior estimat, ceea ce poate afecta veniturile și capacitatea de plată a debitorilor.

Este deci avantajos sau riscant să iei un credit în 2026? Poate fi avantajos dacă ai venituri stabile și predictibile, iar când iei un credit, alegi o perioadă fixă de dobândă inițială. Este însă riscant dacă veniturile tale sunt vulnerabile la șocuri economice, te bazezi pe credite variabile fără un plan financiar solid sau ai deja un grad mare de îndatorare. Înainte de a lua un credit, compară ofertele bancare, analizează scenarii de dobândă și, mai ales, asigură-te că rămâi cu un buffer de economii pentru situații neprevăzute. Căci, știți bine, de când e lumea, banii de zile negre alungă nopțile albe.