Timişul e pe lista zonelor unde există interes pentru o nouă locuinţă, deşi nu în prima parte a clasamentului. În topul zonelor în care respondenții intenționează sa-și cumpere o casă sau un apartament se află Bucureștiul, cu peste 16% dintre opțiuni, urmat de județele Cluj (8,02%), Iași (5,8%), Brașov (5,7%), Timiș (4,5%) și Bihor (4,3).

Conform studiului, 37% dintre românii care vor să cumpere o casă sau un apartament își stabilesc bugetul pentru o astfel de achiziție în funcție de suma cash de care dispun: din fonduri personale sau bani obținuți din vânzarea unei alte proprietăți.

Aproape 27% dintre aceștia spun că tipul de locuință pe care intenționează să o cumpere dictează, în realitate, bugetul. Totodată, datele culese arată că 23,1% dintre românii incluși în cercetare au arătat că ponderea unei potențiale rate în venitul disponibil lunar este cel mai important criteriu pe care îl iau în calcul atunci când conturează suma pe care sunt dispuși să o cheltuiască pentru o locuință. 12,1% au spus că bugetul este direct dependent de banii pe care îi pot obține din surse de finanțare precum creditele ipotecare sau de tip Prima Casă.

Odată ce au stabilit un buget, românii sunt însă greu de convins să se abată de la el: chiar dacă au găsit o locuință care să le placă, 42,2% dintre respondenți preferă să reia prospectarea pieței rezidențiale dacă prețul acesteia depășește bugetul stabilit inițial, în timp ce 35,6% dintre ei spun că sunt dispuși să mai aloce cel mult 10% în plus dacă totuși locuința îndeplinește toate celelalte așteptări pe care le au.

Aproape 14% dintre români admit că sunt flexibili în ceea ce privește bugetul și că nu și-au stabilit o sumă concretă pentru achiziția unei locuințe. 55,1% dintre respondenți au indicat că vor să facă plata integral cash, în timp ce 25,4% ar opta pentru un împrumut ipotecar, iar 13,6% pentru un credit Prima Casă. 5,7% dintre respondenți susțin că iau în calcul alte opțiuni de finanțare (schimb de proprietate plus diferență, rate la dezvoltator etc.). De altfel, 47,5% dintre românii incluși în cercetare care vor să apeleze la un credit ipotecar sau Prima Casă ar fi dispuși să aloce între 30 și 50% din venitul lunar propriu pentru plata unei rate, în timp ce aproape 47% sunt confortabili cu o rată de până la 30% din venit.

Oricum, mulți dintre respondenții care iau în calcul creditarea pentru achiziția unei locuințe au în plan să contracteze un împrumut pe termen lung, 39,6% dintre aceștia optând pentru o perioadă cuprinsă între 20 și 30 de ani, iar 34,3% pentru un interval de 10 până la 20 de ani.

Puțin peste 6,5% dintre cei incluși în cercetare spun că vor contracta un împrumut pe termen mai scurt, de până în cinci ani, pentru achiziția unei case.

Întrebați care este bugetul estimativ pe care intenționează să îl aloce pentru achiziția unei locuințe, peste două treimi dintre respondenți au optat pentru sume până în 50.000 de euro, în timp ce 26,6% dintre aceștia se pregătesc să cheltuiască între 50.000 și 100.000 de euro.

Aproximativ 5,5% dintre românii incluși în cercetare au arătat că sunt dispuși să aloce peste 100.000 de euro pentru achiziția unei locuințe.

Nevoia imediată de locuire este destul de ridicată, având în vedere că peste o treime dintre respondenți vor să cumpere o locuință în următoarele trei luni, în timp ce 22,7% dintre aceștia au în plan o astfel de achiziție în următoarele trei până la șase luni.

Pentru alți 25,1% dintre respondenți, cumpărarea unei case sau a unui apartament este o decizie cu bătaie mai lungă, care s-ar putea materializa în următoarele șase până la 12 luni, iar aproape 18% susțin că orizontul de timp este de peste un an.

Cei mai mulți dintre românii incluși în studiu, 43,9%, sunt interesați să achiziționeze un apartament – 22% ar opta pentru apartamentele cu două camere, 12,6% caută garsoniere, iar 9,3% sunt interesați de apartamentele cu trei sau mai multe camere. 33,7% dintre români au în plan să achiziționeze o casă – 21,7% fiind interesați de o casă cu cel mult trei camere, iar 9,4% de una cu cel puțin patru camere.

Studiul a fost derulat pe parcursul lunii august, la întrebări răspunzând 5,151 de persoane. Aproape 52% dintre românii incluși în cercetare au vârste cuprinse între 25 și 44 de ani, în timp ce 41,8% au peste 45 de ani, iar 6,4% au între 18 și 24 de ani.