Comisia Europeană a anunțat că a aprobat marți o evaluare preliminară pozitivă a unei părți din jaloanele și țintele legate de cea de-a doua cerere de plată a României în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), potrivit HotNews.ro.

În 16 decembrie 2022, România a transmis Comisiei o cerere de plată bazată pe 49 de jaloane și două ținte stabilite pentru a doua plată prin PNRR.

„După examinarea dovezilor furnizate de autoritățile române, Comisia a considerat că 47 de jaloane și două ținte din totalul de 49 de jaloane și două ținte au fost atinse în mod satisfăcător”, a transmis Comisia Europeană.

Conform instituției europene, jaloanele îndeplinite de România acoperă reformele în domeniul tranziției verzi și digitale, precum și reformele și investițiile legate de îmbunătățirea coordonării guvernamentale pentru punerea în aplicare a politicilor publice, îmbunătățirea gestionării apei, sprijinirea turismului și promovarea culturii. Alte reforme și investiții vizează îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sectorul asistenței medicale, consolidarea administrației fiscale și a sustenabilității sistemului de pensii, modernizarea infrastructurii în domeniul educației, asigurarea independenței sistemului judiciar și intensificarea luptei împotriva corupției. Cererea de plată acoperă, de asemenea, reforme menite să îmbunătățească siguranța rutieră și investiții pentru sprijinirea financiară a sectorului privat.

Valoarea cererii de plată numărul 2, cu tot cu prefinanțarea de 13% deja plătită, este de 3,22 miliarde de euro, din care 2,14 miliarde de euro reprezintă componenta de grant (fonduri nerambursabile) și 1,08 miliarde de euro este componenta de împrumut. Scăzând avansul de 13% deja plătit, tranșa a doua este de 2,8 miliarde de euro, din care 1,86 miliarde de euro este partea de grant și 0,94 miliarde de euro este partea de împrumut.

Practic, în luna septembrie 2023 este așteptat ca executivul comunitar să plătească României cei 1,86 miliarde de euro, sub formă de fonduri nerambursabile. În mod cert, România va primi, în septembrie 2023, peste 2,6 miliarde de euro din PNRR, din care 1,86 miliarde de euro nerambursabili și 0,8 miliarde de euro, împrumut.

Din septembrie 2023, Guvernul va mai avea la dispoziție încă 6 luni să convingă Comisia Europeană să îi aprobe cele două jaloane restante. În caz contrar, România va pierde această parte de împrumut.

Jaloane neîndeplinite de România. Suspendarea unei plăți de 53 de mil de euro

Mai mult, Comisia a constatat că două jaloane legate de investițiile în energie (mai exact jaloanele 129 și 133) nu au fost atinse în mod satisfăcător.

„Comisia recunoaște primele măsuri luate deja de România pentru a atinge aceste jaloane restante, deși mai sunt încă multe de făcut. Prin urmare, Comisia activează procedura de suspendare a plăților, în temeiul articolului 24 alineatul (6) din Regulamentul privind Mecanismul de redresare și reziliență. (…) Această procedură le oferă statelor membre timp suplimentar pentru a atinge jaloanele restante, permițându-le, în același timp, să beneficieze de o plată parțială legată de jaloanele și țintele care au fost atinse în mod satisfăcător”, precizează Comisia Europeană.

Potrivit Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), responsabil de îndeplinirea ambelor jaloane este Ministerul Energiei. În aprilie, MIPE a explicat că pentru îndeplinirea Jalonului 129 – Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW, România urma să deruleze următoarele proceduri:

• 1. Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare;
• 2. Realocarea din PNRR sau alocarea de la bugetul de stat a bugetului necesar încheierii contractelor de finanțare cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
• 3. Încheierea contractelor de finanțare (cu existența scrisorilor de confort angajante) și cu cei 2 potențiali beneficiari care nu s-au mai încadrat în bugetul apelului de producție de hidrogen verde;
• 4. Derularea auditului de follow-up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
• 5. Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor Comisiei Europene.

De asemenea, pentru Jalonul 133, Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată, partea română s-a angajat să deruleze următoarele proceduri:

• 1. Obținerea scrisorilor de confort angajante din partea tuturor beneficiarilor cu care s-au semnat contracte de finanțare,
• 2. Confirmarea existenței unui teren lipsit de sarcini pentru realizarea proiectului CHP din contractul de finanțare încheiat între Ministerul Energiei și Primăria Constanța;
• 3. Încheierea contractului de finanțare (cu respectarea întocmai a prevederilor Ghidului solicitantului) cu Primăria Municipiului Craiova;
• 4. Derularea auditului de follow-up din partea Autorității de audit și rezolvarea oricăror constatări noi sau restante de către Ministerul Energiei;
• 5. Transmiterea de către MIPE la Comisia Europeană a informațiilor și datelor referitoare la îndeplinirea observațiilor Comisiei Europene.

Astfel, România are acum dreptul de a-i prezenta Comisiei observațiile sale în termen de o lună de la primirea comunicării. Dacă în urma observațiilor Comisia ar confirma evaluarea, potrivit căreia cele două jaloane restante nu au fost atinse în mod satisfăcător, aceasta va stabili cuantumul plății care urmează să fie suspendat prin aplicarea metodologiei sale de suspendare a plăților. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini în mod satisfăcător jaloanele restante. În această perioadă de șase luni, Comisia se va angaja într-un dialog activ cu autoritățile române.

Comisia va ridica suspendarea plății și va trimite evaluarea sa către Comitetul economic și financiar, urmând procedura descrisă mai sus cu privire la evaluarea preliminară pozitivă. Va evalua cererile suplimentare de plată din partea României în funcție de îndeplinirea jaloanelor și a țintelor, reflectând progresele înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a investițiilor și a reformelor.

Planul de redresare și reziliență al României include măsuri de investiții și reformă grupate în cadrul a 15 componente tematice. Planul este sprijinit de peste 29 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi, din care 13 % (3,7 miliarde euro) i-au fost plătite României sub formă de prefinanțare, în decembrie 2021 (1,8 miliarde euro sub formă de prefinanțare din granturi) și în ianuarie 2022 (1,9 miliarde euro sub formă de prefinanțare din împrumuturi). La 27 octombrie 2022, România a primit prima tranșă de 2,6 miliarde euro (1,8 miliarde euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde euro sub formă de împrumuturi), în afara prefinanțării.

Plățile din cadrul MRR se bazează pe performanță și depind de punerea în aplicare de către statele membre a investițiilor și a reformelor prezentate în planurile lor de redresare și reziliență.