Ultima universitate românească prezentă în clasament, Babeș-Bolyai din Cluj (UBB), nu a mai reușit să păstreze poziția în 2023. În schimb, țări din Europa Centrală și de Est precum Croația, Cehia, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, Serbia, Slovacia sau Slovenia sunt reprezentate cu cel puțin o universitate în top 1000.

Situația României se remarcă, având în vedere că ieșirea UBB din clasament în 2023 a declanșat discuții despre calitatea învățământului superior și a cercetării universitare.

Clasamentul Shanghai evaluează universitățile după patru criterii principale: calitatea educației (10%), calitatea personalului academic (40%), activitatea de cercetare (40%) și performanța per capita (10%). Indicatorii-cheie includ premii Nobel și Fields câștigate de absolvenți și cadre didactice, numărul de citări, precum și publicațiile în reviste de top precum Nature și Science.

Top 10 global în ARWU 2025

„Universitatea Harvard ocupă primul loc în clasament pentru al 23-lea an consecutiv, urmată de Stanford și MIT. Alte universități din top 10 sunt Cambridge (locul 4), Berkeley (locul 5), Oxford (locul 6), Princeton (locul 7), Columbia (locul 8), Caltech (locul 9) și Chicago (locul 10)”, transmit coordonatorii rankingului.

În Europa continentală, Universitatea Paris-Saclay (locul 13) rămâne cea mai bună, urmată de ETH Zurich (locul 22). Printre universitățile asiatice, Universitatea Tsinghua (locul 18) urcă patru poziții și își menține statutul de cea mai bună din Asia. Universitatea din Melbourne (locul 38) conduce în Oceania pentru al cincisprezecelea an consecutiv.

În Europa Centrală și de Est, România, Bulgaria și Ucraina nu sunt reprezentate, în timp ce alte țări au universități în diverse intervale:

• Croația – o universitate în intervalul 601-700
• Cehia – 5 universități (între 301 și 900)
• Estonia – 1 universitate în intervalul 501-600
• Ungaria – 4 universități
• Lituania – 1 universitate în intervalul 501-600
• Polonia – 7 universități
• Serbia – 1 universitate
• Slovacia – 1 universitate în intervalul 901-1000
• Slovenia – 1 universitate în intervalul 501-600

Daniel David, ministrul Educației și rector suspendat al UBB, spunea în raportul de diagnoză QX, publicat în luna mai a acestui an, de către Ministerul Educației:

„Spre deosebire de alte țări ale Europei Centrale și de Est, România nu are nicio universitate în clasamentul Shanghai. Universitățile din Belgrad, Budapesta, Ljubljana, Novi Sad, Szeged, Vilnius, Zagreb etc. se află în clasamentul Shanghai și pentru că au o structură comprehensivă, concentrată academic (de la arte și științe socio-umane la științe, medicină și tehnologie/inginerie).

În România, universitățile istorice (din București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara) sunt doar parțial comprehensive din motivul descris mai sus (Reforma comunistă din 1948), iar cele comprehensive (Brașov, Constanța, Galați, Oradea, Sibiu etc.) sunt mai noi și încă în procesul dezvoltării competitivității internaționale”.

România a intrat pentru prima dată în top 1000 în 2017, când clasamentul a fost extins de la 500 la 800 universități, moment în care a fost inclusă în clasament și UBB. În 2018, lista a fost extinsă la 1000 de universități, fiind inclusă și Universitatea din București.

În intervalul 2020-2022, UBB a rămas singura universitate românească prezentă, în intervalul 801-900. După ce UBB a ieșit din clasament în 2023, fosta ministră a Educației, Ligia Deca, declara că situația reprezintă „o oglindă a politicilor publice din ultimul deceniu”, în timp ce universitatea acuza „erori și indecizii majore în politicile academice naționale”.