Documentul oficial a fost elaborat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României și prezentat în cadrul Comitetului interdepartamental pentru dezvoltare durabilă, structură care reunește ministerele și instituțiile implicate în aplicarea Agendei 2030, inclusiv reprezentanți ai Ministerului Educației și Cercetării. Îl găsiți AICI.

Potrivit raportului, Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4 (ODD 4) – Educație de calitate este cel mai problematic dintre cele 17 obiective asumate de România, poziționându-se mult sub media Uniunii Europene și aflându-se, în același timp, în scădere față de anii anteriori.

România se află la -90,88% față de media Uniunii Europene la indicatorul Educație de calitate (ODD 4) și a înregistrat un regres de 1,6 puncte față de anul precedent, fiind cel mai problematic domeniu pentru țară, potrivit raportului Guvernului.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt un set de 17 angajamente globale adoptate de statele membre ale ONU în 2015, prin Agenda 2030, care urmăresc combaterea sărăciei, reducerea inegalităților și asigurarea unei dezvoltări economice și sociale sustenabile.

România și-a asumat aceste obiective prin Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă 2030, iar Planul Național de Acțiune stabilește măsurile și instituțiile responsabile de implementare.

Educația ocupă un rol central în această strategie, fiind considerată un factor-cheie pentru ocuparea forței de muncă, sănătate, coeziune socială și participare democratică. Obiectivul 4 vizează „asigurarea unei educații incluzive și echitabile de calitate și promovarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți”.

Raportul identifică doi factori principali care explică performanța foarte slabă a României în acest domeniu: abandonul școlar ridicat și nivelul scăzut al competențelor digitale.

„Rata ridicată de abandon școlar și lipsa competențelor digitale sunt factori esențiali”, se menționează în analiza sintetică a performanței României în raport cu media Uniunii Europene.

În document, educația este inclusă într-un „cluster de performanță scăzută”, alături de sănătate, muncă decentă, inovare și calitatea instituțiilor publice, ceea ce indică faptul că problemele din sistemul educațional au un impact direct asupra capacității generale de dezvoltare a statului.

Raportul mai arată că, deși indicatorii pentru educație sunt corelați, la nivel declarativ, cu documente strategice naționale precum Programul de Guvernare, Planul Național de Redresare și Reziliență, Programul Educație și Ocupare sau legislația adoptată sub proiectul „România Educată”, aceste corelări nu se reflectă în rezultate concrete. De asemenea, indicatorii sunt aliniați cadrului internațional UNESCO Educație 2030, însă România rămâne sub media UE pentru majoritatea acestora.

În secțiunea de recomandări, raportul nu propune măsuri de austeritate sau reduceri de costuri în educație, ci intervenții menite să îmbunătățească calitatea și echitatea sistemului. Printre direcțiile prioritare se numără reducerea abandonului școlar prin burse mai consistente și sprijin pentru transportul elevilor din mediul rural, modernizarea curriculei prin introducerea educației digitale, financiare și antreprenoriale, precum și dezvoltarea unui program național de mentorat pentru cadrele didactice.

„Reducerea abandonului școlar, prin burse mai mari și programe de sprijin pentru transportul elevilor din mediul rural” și „crearea unui program național de mentorat, în care profesori experimentați să ajute cadrele didactice tinere” sunt menționate ca măsuri-cheie pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabilă privind educația.

Totodată, raportul subliniază necesitatea digitalizării educației, prin acces universal la platforme de e-learning și materiale educaționale interactive, evidențiind că deficitul de competențe digitale reprezintă una dintre problemele structurale ale sistemului educațional din România.

Totuși, raportul arată și domeniile la care România se află peste media UE, și anume parteneriate internaționale și investiții străine (+66.06% peste media UE) și protecția ariilor marine și reducerea poluării cu plastic (+53,96% față de media UE).