Pe următoarele locuri în topul nevoilor se află managementul clasei și al comportamentului elevilor (32,6%) și utilizarea inteligenței artificiale în educație (30,7%).

În cazul profesorilor debutanți, proporțiile sunt chiar mai ridicate: 47% spun că au nevoie de formare pentru lucrul cu elevii cu CES, 41% pentru managementul clasei, iar 33% pentru sprijinirea învățării socio-emoționale a elevilor.

Principalele bariere semnalate de profesori

Cei mai mulți profesori români indică costurile ridicate (60%), lipsa stimulentelor (52%) și timpul insuficient (47%) drept principale obstacole în participarea la programele de formare. În rândul debutanților, aceste procente sunt și mai mari: 64%, 55% și, respectiv, 52%.

Totuși, 60% dintre cadrele didactice afirmă că activitățile de dezvoltare profesională derulate în ultimul an au avut un impact pozitiv asupra modului în care predau, peste media OCDE, care este de 55%.

Datele TALIS arată că doar 6% dintre profesorii români predau în școli unde peste 10% dintre elevi au cerințe educaționale speciale, un procent mult sub media OCDE (46%).

În privința competențelor de incluziune, 63% dintre cadrele didactice declară că pot proiecta sarcini adaptate nevoilor acestor elevi (aproape de media OCDE), însă doar 64% afirmă că pot colabora eficient cu specialiștii implicați în sprijinul educațional, sub media internațională de 72%.

Raportul mai arată că profesorii români petrec 11% din timpul orei pentru menținerea disciplinei, o creștere ușoară față de 2018, dar sub media OCDE de 15%.

Numărul elevilor cu CES a crescut, dar profesorii de sprijin rămân puțini

Potrivit datelor naționale, numărul elevilor cu cerințe educaționale speciale aproape s-a triplat în ultimii cinci ani, ajungând la peste 50.000 în anul școlar 2023–2024. În același timp, există doar 1.852 de profesori de sprijin, ceea ce înseamnă un cadru didactic la 28 de elevi în învățământul de masă.

Situația este și mai dificilă dacă raportul se face la totalul elevilor cu CES, inclusiv cei din învățământul special, 38 de elevi pentru un profesor de sprijin, mult peste standardele recomandate.

Ministrul Educației, Daniel David, citat de Edupedu.ro, a vorbit recent despre lipsa personalului de sprijin:

„Am avut foarte multe posturi scoase la concurs, în zona de consiliere – și profesori de sprijin pentru copiii cu CES, și consilieri școlari pe latură de psihologie. N-au fost posturi ocupate”.

Totodată, ministrul a explicat că profesorii care lucrează cu elevi cu CES nu primesc un salariu mai mare, dar beneficiază de punctaj suplimentar pentru gradațiile de merit, conform legii educației.

În lipsa formării și a sprijinului adecvat, mulți profesori se simt depășiți de situațiile din clasă.

„După ce un elev cu cerințe educaționale speciale obține certificatul de orientare școlară și profesională, ajunge în școala de masă, unde cadrele didactice întreabă: «Ok, eu acum ce fac? Am o hârtie, dar asta nu schimbă cu nimic situația; copilul este tot aici, cu mine și eu trebuie să găsesc metode pentru a continua»”, a declarat Lizetta Mihăilă, coordonator al profesorilor itineranți și de sprijin, în cadrul unei conferințe organizate de Casa Corpului Didactic București și CMBRAE în 2024.