În întrebările formulate, europarlamentarii îşi exprimă îngrijorarea faţă de faptul că această bază de date se bazează pe criterii rasiale şi etnice, fiind vorba despre o discriminare clară bazată pe rasă, origine etnică şi naţionalitate. De asemenea, prelevarea de amprente, inclusiv a minorilor, încalcă principiile drepturilor fundamentale. Faptul că obiectivul bazei de date, scopurile sale, accesul la aceasta şi alte garanţii legate de protecţia datelor, nu au fost clarificate, reprezintă motive suplimentare de îngrijorare.
Monica Frassoni (Grupul Verzilor/ALE, Italia) a subliniat că în Europa nu trebuie să existe loc pentru aceste “contabilizări etnice”, iar criminalizarea grupurilor etnice roma şi sinti nu mai poate continua astfel. Europarlamentarul a apreciat că măsurile recente ale guvernului italian sunt “politici crude şi ieftine.”
Jan Marinus Wiersma (PSE, Olanda) a considerat că “acest mod de a proceda a guvernului italian este inacceptabil” şi că nu există “nici o justificare pentru amprentarea copiilor.” Comisiei Europene i se solicită să verifice măsurile iniţiate de autorităţile italiene “nu doar în conformitate cu influenţele politice ci şi cu prevederile tratatelor europene”.
Având în vigoare că romii sunt o minoritate specială în Europa şi mulţi cetăţeni romi au devenit de curând cetăţeni ai Uniunii, este nevoie de politici integrate prin care să se combată izolarea socială. Prin discriminare nu se poate rezolva situaţia romilor, a concluzionat J.M. Wiersma.
Victoria Mohácsi (ALDE,Ungaria) solicită ca Italia să fie sancţionată. Problema romilor are nevoie de o soluţie foarte concretă, şi anume una europeană. Potrivit eurodeputatului, segregaţia din şcoli reprezintă o formă de discriminare, şi, din păcate, directiva UE în materie nu stipulează că segregaţia în şcoală este un sinonim pentru discriminare.
Comisia Europeană
Potrivit comisarului european Vladimir Spidla, Comisia a constatat cu nemulţumire, din presă, că autorităţile italiene au iniţiat prelevarea de amprente ale romilor. Comisia Europeană a solicitat informaţii suplimentare autorităţilor italiene legate de măsurile luate şi cadrul legal al acestora şi şi-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autorităţile italiene odată ce sunt cunoscute caracterul şi consecinţele acestor măsuri. În acest sens, Comisia Europeană a solicitat un document suplimentar din partea autorităţilor italiene cu privire la scopul şi amploarea acestei baze de date. Se aşteaptă din partea autorităţilor de la Roma să elaboreze până la sfârşitul lunii iulie a unui raport complet privind această problematică.
Oficialul european a subliniat că Comisia Europeană este conştientă de tensiunile sociale cu care se confruntă Italia în această perioadă, dar atrage atenţia că excluziunea socială duce la aceste tensiuni. Statele membre şi Comisia trebuie să colaboreze pentru a garanta o coordonare mai bună, a concluzionat Vladimir Spidla.
Intervenţii ale deputaţilor europeni din România
Adrian Severin (PSE) a menţionat că extinderea UE a fost ultimul act de liberare a romilor, ei fiind în prezent cetăţeni europeni. “Probabil ei sunt cei mai europeni cetăţeni în termeni absoluţi fiindcă sunt doar europeni. Integrarea lor culturală, socială şi economică este o provocare europeană. De aceea ar trebui dispunem de o politică a romilor comună. O strategie care face doar recomandări statelor membre, lăsând la latitudinea acestora decizia şi responsabilitatea finală, pur şi simplu nu funcţionează” a declarat deputatul european.
Adina-Ioana Vălean (ALDE) consideră că începând cu anul trecut Italia a iniţiat “măsuri de securitate disproporţionate şi şocante.”
“Este momentul să vedem Consiliul şi Comisia luând măsuri concrete pentru a determina Italia să se alinieze legilor şi valorilor europene. Avem nevoie de o evaluare a implementării directivei UE anti-discriminare, cât şi a celei privind libera circulaţie. Trebuie să intensificăm abordarea integrată şi implementarea Strategiei UE pentru romi. De asemenea trebuie să numim un comisar european însărcinat cu problemele romilor.”
Marian-Jean Marinescu (PPE-DE) a reliefat că autorităţile române au elaborat o strategie de integrare a minorităţii roma, aprobată şi urmărită de Comisia Europeană. Strategia cuprinde o serie de acţiuni, în special în domeniul educaţiei şi al accesului pe piaţa muncii, respectând în totalitate standardele europene.
“Ceea ce s-a cerut României trebuie să se ceară acum oricărui alt stat membru: programe de integrare coerente bazate pe principiile europene. Aceste programe trebuie să evite cu desăvârşire acţiuni discriminatorii, cum este recenta decizie a guvernului italian de amprentare sau acţiuni în forţă care pot aduce prejudicii cetăţenilor corecţi.”
Sursa: EuroparlPress
Citiți principiile noastre de moderare aici!