Apelul vine după intrarea în vigoare a Legii 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare, cunoscută drept Legea Bolojan. Documentul prevede, printre altele, comasarea școlilor, creșterea numărului de elevi în clase, reducerea de personal și majorarea normei didactice.

Semnatarii susțin că măsurile au un efect financiar redus, dar există consecințe majore asupra școlii românești:

„Măsurile recente – creșterea numărului de elevi în clase, comasarea școlilor, reducerea de personal, mărirea normei didactice a profesorilor – sunt prezentate ca soluții pentru buget, dar impactul lor fiscal este unul nesemnificativ

În schimb, consecințele sociale, democratice și economice sunt uriașe: crește abandonul școlar, se adâncesc inegalitățile și slăbește capacitatea țării de a forma cetățeni liberi politic și competenți economic. România nu poate construi nici o democrație solidă, nici o economie competitivă dacă își abandonează copiii și tinerii în acest mod”, se arată în scrisoare.

Apelul este și un mesaj de susținere pentru protestele profesorilor:

„Suntem solidari cu protestele și revendicările cadrelor didactice – educatori, învățători, profesori – ale elevilor și ale studenților. Apărăm orice formă democratică prin care se cere respect pentru educație și considerăm că aceste demersuri trebuie susținute civic și social”.

Printre criticile formulate se numără și tăierea burselor școlare, care ar urma să fie reduse cu 40%. Potrivit autorilor, economia făcută este „numai 0,2% din deficitul bugetar al țării”, dar pentru zeci de mii de copii înseamnă diferența dintre a continua școala și a renunța la ea.

„România nu poate merge mai departe prin sacrificarea copiilor săi. Este vital ca aceste politici să fie retrase și înlocuite printr-o strategie construită pe dialog real cu profesorii, experții și cu societatea. Educația nu este o povară bugetară, ci condiția dezvoltării unei țări civilizate.

Copiii României merită o educație de calitate, profesori respectați și școli care să-i pregătească pentru a-și putea alege o meserie și pentru a fi cetățeni respectați în țara lor, parte integrantă a Europei. Este datoria noastră să cerem asta și să nu acceptăm compromisuri care ne pun în pericol viitorul pentru câteva economii de suprafață gândite și decise în mod superficial. Numai așa România poate deveni cu adevărat europeană – democratică, prosperă și solidară”, concluzionează autorii.