Pe locul trei s-a clasat cel de-al treilea candidat înscris în cursa pentru fotoliul de patriarh, episcopul Covasnei şi Harghitei, Ioan, care a primit 18 voturi şi a fost astfel eliminat din cursă.
Reprezentanţii Patriarhiei au declarat că, în aceste condiţii, va exista un al doilea tur de scrutin în care se vor înfrunta primii doi clasaţi, ÎPS Daniel şi ÎPS Bartolomeu.
Mitropoliţii Daniel al Moldovei şi Bucovinei şi Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi-au depus candidaturile la scaunul patriarhal, au declarat, surse bisericeşti, care au precizat că sunt trei înalţi prelaţi înscrişi în cursă.
Mitropolitul Daniel al Moldovei
Primul dintre favoriţi, cunoscut chiar mai înainte de moartea PF Teoctist, este IPS Daniel al Moldovei şi Bucovinei, actualul locţiilor patriarhal, care, potrivit multora dintre clerici, ar avea cele mai mari şanse la scaunul patriarhal.
IPS Daniel s-a născut în satul Dobreşti (judeţul Timiş), primind la botez numele Dan-Ilie. După absolvirea studiilor primare şi gimnaziale, în 1970 a absolvit Liceul “Coriolan Brediceanu” din Lugoj, iar în acelaşi an a intrat la Institutul Teologic Universitar din Sibiu.
Între 1974 şi 1976, a urmat cursurile doctorale la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, sub îndrumarea profesorului Dumitru Stăniloae, după care şi-a continuat studiile în străinătate. Astfel, a studiat doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinte Umane din Strasbourg, unde a primit titlul de doctor în teologie la 15 iunie 1979, cu lucrarea “Reflexion et vie chretiennes aujourdahui. Essai sur le rapport entre la theologie et la spiritualite”. O formă dezvoltată a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea profesorului Stăniloae şi susţinută în anul 1980 la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti.
Studiile sale pe meleaguri străine au continuat la la Universitatea “Albert Ludwig” din Freiburg im Breisgau – Facultatea de Teologie Catolica (Germania), din anul 1980 a fost lector la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elvetia, fiind şi profesor asociat la Geneva si Fribourg (Elvetia).
La 6 august 1987 a intrat în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugarie pe cunoscutul duhovnic Ilie Cleopa, ulterior fiind hirotonit preot.
Între anii 1988 şi 1990 a fost consilier patriarhal, director al sectorului Teologie Contemporană si Dialog Ecumenic. La 1 martie 1990, Daniel Ciobotea a fost ales Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul “Lugojanul”, fiind hirotonit arhiereu în Catedrala din Timişoara, la 4 martie 1990.
La 7 iunie 1990 a fost ales, iar la 1 iulie 1990 a fost înscăunat ca Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei. Ca Mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, IPS Daniel a reactivat învăţământul teologic, fondând Facultatea de Teologie Ortodoxa “Dumitru Staniloae” din Iaşi, precum şi cinci noi seminarii teologice.
IPS Mitropolit Daniel este reprezentant al Comisiei Sinodale Naţionale pentru Educaţia Religioasă (Bucuresti), preşedinte al Comisiei Teologice şi Liturgice a Sinodului BOR, membru al Comitetului Executiv şi Central al Consiliului Ecumenic al Bisericilor(Geneva, 1991-1998), membru al Prezidiului şi Comitetului Central al Conferinţei Bisericilor Europene (din 1990).
IPS Daniel, actualul locţiitor al Patriarhului, reprezentant al curentului modernist (ecumenist), considerat de mulţi dintre clerici ca fiind viitorul patriarh, este contestat de partea “tradiţionalistă” a bisericii tocmai pentru deschiderea sa către dialogul ecumenic şi interreligios.
Mitropolitul Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului
Al doilea candidat Bartolomeu Anania (82 de ani) a dat dovadă de deschidere, sugerând că femeile ar putea fi acceptate în consiliile parohiale.
El este cunoscut pentru cei şase ani de detenţie executaţi în vremea regimului comunist (1958-1964).
După închisoare, între anii 1965 şi 1976 a îndeplinit mai multe funcţii în cadrul Arhiepiscopiei Misionare Ortodoxe Române din America şi Canada, fiind secretar eparhial, consilier cultural, Secretar general al Congresului bisericesc, director la serviciul “Publicaţii”, redactor al Almanahului “Credinţa”, reprezentant al relaţiilor interbisericeşti. În aceeaşi perioadă a fost membru a două Comisii ale Conferinţei Permanente a Episcopilor Ortodocşi din cele doua Americi.
În anul 1967, el a fost hirotonit ieromonah, apoi, timp de doi ani a ţinut conferinţe în Detroit, Chicago, Windsor, Honolulu şi a făcut parte din mai multe delegaţii ale Bisericii Ortodoxe Române.
La 21 ianuarie 1993 a fost ales Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului, iar în 7 februarie 1993 hirotonit arhiereu şi instalat în Catedrala arhiepiscopală din Cluj-Napoca.
Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, Bartolomeu Anania, susţinea că îşi va depune candidatura dacă Sfântul Sinod îi va cere acest lucru.
Sfântul Sinod pentru votare
Marţi dimineaţă, mitropolitul Banatului, IPS Nicolae Corneanu, a acceptat preşedinţia Sfântului Sinod, în virtutea vechimii în grad, ceea ce înseamnă că a ieşit din cursa pentru ocuparea scaunului patriarhal.
Preasfinţitul Ireneu Bistriţeanul, episcop vicar la Arhiepiscopia Clujului şi Calinic Botoşăneanu, episcop vicar la Arhiepiscopia Iaşilor au fost aleşi ca “bărbaţi de încredere” în Biroul pentru alegerea noului Patriarh.
De asemenea, Ioan Casian de Vicina, episcop vicar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Române din America şi Canada a fost ales ca secretar de şedinţă.
Primii doi – bărbaţii de încredere – au fost aleşi în virtutea faptului că sunt cei mai vechi episcopi vicari în funcţie iar secretarul de şedinţă este episcopul cu cea mai nouă hirotonie. Cei trei împreună cu preşedintele de şedinţă urmează “biroul” din acest moment procedura pentru alegerea candidaţilor urmându-şi cursul.
Pe durata şedinţei, Preşedintele de şedinţă este asistat, ca bărbaţi de încredere, de primii doi Episcopi-vicari sau Arhierei-vicari cu cea mai veche hirotonie în treapta arhierească. Secretar de şedinţă este Episcopul-vicar sau Arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie. Aceştia patru alcătuiesc Biroul. Cei doi asistenţi ai Preşedintelui le arată celor prezenţi că cele două urne sunt goale. Din timp au fost pregătite buletinele de vot care poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrişi în ordinea dipticelui toţi ierarhii eparhioţi eligibili.
La apelul Secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte un buletin de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează pe buletin, în frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. Înainte de a părăsi locul special amenajat pentru votare, fiecare votant împătureşte buletinul de vot în patru, în aşa fel încât ştampila să fie afară. Apoi, fiecare votant sărută Sfânta Evanghelie şi depune buletinul în prima urnă.
Votarea este obligatorie, voturile bifate incorect, cu adăugiri sau fără bifare, se anulează. Preşedintele face numărătoarea buletinelor, trecându-le din prima urnă în cea de a doua. Numărul buletinelor trebuie să fie egal cu acela al votanţilor prezenţi. Preşedintele desface fiecare buletin din cea de a doua urnă, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. În acest timp, Secretarul înscrie într-o listă voturile sub numele respective, rostite de Preşedinte. Secretarul, după ce a verificat dacă suma voturilor este egală cu numărul buletinelor, semnează lista şi o predă Preşedintelui. Acesta o citeşte cu voce tare, după care o semnează împreună cu cei doi asistenţi.
Şedinţa Sfântului Sinod în cadrul căreia urmează să fie aleşi candidaţii pentru funcţia de patriarh a început, miercuri dimineaţă, la Palatul Patriarhal după slujba sfintei liturghii şi a unui Te Deum.
Anonim