Într-un comunicat al Patriarhiei remis joi, Agenţiei NewsIn, instituţia apreciază declaraţiile lui Mircea Dinescu acordate ziarului incompatibile cu statutul de membru al CNSAS şi, folosind pasaje din legea CNSAS, sugerează că gestul acestuia intră sub incidenţa legii penale.
În context, Patriarhia aminteşte că sustragerea, tăinuirea, falsificarea, contrafacerea, deteriorarea sau distrugerea dosarelor, registrelor şi a oricăror documente ale Securităţii se pedepsesc potrivit legii penale, maximul pedepsei majorându-se cu 2 ani şi că eliberarea de informaţii din dosare constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. De asemenea, mai susţine BOR, reproducând pasaje din legea de funcţionare a CNSAS, darea spre publicitate a unor date sau informaţii din dosare, necorespunzătoare adevărului, de natură să lezeze viaţa, demnitatea, onoarea sau reputaţia unei persoane constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani, iar prezentarea denaturată a datelor din dosarul de Securitate, în scopul discreditării sau al nedeconspirării, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a mai lucra în domeniul arhivelor.
“Cotidianul” scrie în ediţia de joi, citându-l pe Mircea Dinescu că defunctul mitropolit al Ardealului, Antonie Plămădeală, i-ar fi cerut lui Nicolae Ceauşescu să-l ridice în grad de general (acoperit al Securităţii). Dinescu susţine că are această informaţie dintr-o scrisoare de pe 23 august (membrul Colegiului nu a precizat anul, n.r.) a mitropolitului către Ceauşescu în care cerea să fie avansat pentru că a stat destul colonel.
Dinescu a mai spus cotidianului citat că Securitatea nu se mulţumea să aibă doar informatori în rândurile preoţimii, ci că “a trimis la şcoala de popi de la Sibiu băieţi şcoliţi la Băneasa”. Oficialul CNSAS mai susţine, notează jurnaliştii de la “Cotidianul” că se teme că nu va putea fi dovedită colaborarea înalţilor ierarhi ai BOR cu Securitatea pentru că aceştia s-ar bucura de protecţia legii ca foşti ofiţeri acoperiţi şi pentru că dosarele lor ar fi în continuare secretizate.
Antonie Plamadeala a fost între 1982 şi 2005 mitropolit al Ardealului, iar în tinerete, a stat doi ani în puşcăriile comuniste, mai scrie “Cotidianul”. Reprimit în cler în 1958 a fost trimis la studii la Oxford. În 1970, după ce a fost uns episcop-vicar patriarhal, cu titlul „Ploieşteanul“, lui Plămădeala i se încredinţează sectorul „relaţii externe“. Mitropolitul Antonie Plamadeala a trecut la cele veşnice în 2005.
Subiectul prelaţilor colaboraţionişti a reizbucnit după moartea Patriarhului Teoctist, el însuşi acuzat de-a lungul vremii că ar fi colaborat cu Securitatea, sau că ar fi fost agent de influenţă al ei.
De-a lungul anilor câţiva prelaţi au recunoscut că au colaborat cu poliţia politică, dar gestul lor a venit numai după ce în presă au apărut informaţii despre trecutul lor reprobabil. Printre aceştia se numără Nicolae Corneanu, mitropolitul Banatului, Teodosie Tomitanul, Episcopul de Alba Iulia, Andrei Andreicuţ, episcopul de Vâlcea, Gherasim, stareţul mânăstirii Stavropoleus, Iustin Marchiş.
Membrii Colegiului CNSAS au decis în şedinţa de marţi să solicite instituţiilor deţinătoare de arhivă reverificarea prelaţilor BOR, deşi, conform legii, aceştia sunt verificaţi doar la cerere după ce ocupă funcţia respectivă, nu din oficiu, au declarat pentru NewsIn oficiali ai instituţiei.
Potrivit lui Mircea Dinescu, CNSAS se va adresa SRI şi SIE pentru a cere reverificarea unor prelaţi BOR, în special a candidaţilor vehiculaţi în presă pentru scaunul patriarhal. Dinescu a precizat că instituţia nu este obligată să facă această verificare din oficiu, dar că a decis să se autosesizeze după reapariţia în presă a unor informaţii despre trecutul colaboraţionist al unor prelaţi ce ar intenţiona să candideze pentru Patriarhie. Potrivit reprezentanţilor CNSAS, demersul este şi urmare a cererii de verificare depusă anul trecut de Forumul Civic Românesc, organizaţie care a criticat tot marţi încetineala cu care Colegiul îi verifică pe clerici.
Reprezentanţii Colegiului speră să obţină răspunsuri de la cele două servicii până la sfârşitul lunii, înainte de alegerile pentru BOR.
Preşedintele Forumului Civic Românesc (FCR), Adrian Iuraşcu, a solicitat, marţi, înalţilor ierarhi care ştiu că a colaborat cu Securitatea, să nu candideze pentru funcţia de Patriarh şi a criticat CNSAS că, într-un an, nu a reuşit să verifice decât un singur ierarh.
Conform legii de funcţionare a CNSAS, verificarea eventualei colaborări cu Securitatea este extinsă şi asupra ierarhilor şi şefilor cultelor recunoscute de stat, până la nivel de preoţi şi asimilaţilor acestora în parohii, inclusiv cele din străinătate. Totuşi, înalţii ierarhi şi preoţii nu reprezintă o prioritate pentru Colegiul dosarelor, aşa cum se întâmplă de exemplu cu politicienii şi judecătorii. Verificarea clericilor se face din oficiu, însă după investitura în funcţia respectivă. Doar candidaţi la Preşedinţia României, la Parlament sau pentru o funcţie guvernamentală sunt verificaţi de CNSAS înainte ca aceştia să poată accede la demnitatea în cauză. Din acest motiv, de exemplu, CNSAS nu este obligat să verifice candidaturile pentru Patriarhia României, ci doar post-factum pe cel care este ales în această funcţie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!