Jaques Chirac la Cotroceni

Preşedintele francez l-a felicitat pe Traian Băsescu pentru contribuţia avută la evoluţia României, pentru organizarea reuniunii francofoniei, dar şi pentru integrarea României în Uniunea Europeană. Mai mult, Chirac a dat asigurări că ţara sa va continua să sprijine eforturile României de integrare.

“Am felicitat călduros pe preşedintele care a avut o parte importantă de contribuţie. Franţa a susţinut intrarea României în UE. Noi am crezut că e o cerere legitimă din partea României şi e o mare satisfacţie să vedem că mâine, adică la 1 ianuarie 2007. Este o satisfacţie pentru noi să vedem că, la 1 ianuarie 2007, România va face parte din Uniunea Europeană”, a declarat Jacques Chirac.

“România nu e o ţară perfectă, era normal ca în raportul Comisiei, care a fost foarte exigent, să fie unele observaţii. Esenţial e că România respectă integral criteriul politic şi că nici unul din capitolele care vizau clauze de salvgardare nu sunt sub semnul întrebării”, a declarat Traian Băsescu, preşedintele României.

Pe parcursul zilei preşedintele Traian Băsescu s-a mai întâlnit şi cu Preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Moritz Leuenberger, cu premierul canadian, Stephan Harper, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi cu comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn. Subiectul principal al discuţiilor a vizat aderarea României la Uniunea Europeană, context în care Traian Băsescu i-a solicitat oficialului canadian creşterea vitezei de acordare a vizelor pentru români.

Aeroportul Henri Coandă a fost foarte aglomerat miercuri. 10 avioane au aterizat în mai puţin de 60 de minute. Mai mulţi oficiali participanţi la Reuniunea Francofoniei au sosit deja, iar alţii sunt aşteptaţi să aterizeze chiar şi după ora 22.

Nu mai puţin de 36 de şefi de state şi guverne, mii de oficiali şi jurnalişti din toată lumea participă la Reuniunea Francofoniei, care se desfăşoară la Palatul Parlamentului.

Printre invitaţii de marcă ai reuniunii se află preşedintele Confederaţiei Elveţiene, Moritz Leuenberger, premierul Canadei, Stephen Harper şi prinţul Albert de Monaco, Gheorghi Părvanov, preşedintele Bulgariei, Vasile Tarlev, premierul Republicii Moldova, Jan Peter Balkenende, premierul Olandei şi Guy Verhofstadt, premierul Belgiei.

“Delegaţiile sosesc în funcţie de aprobarea de survol, motiv pentru care nu există o oră fixă. Astfel, s-a luat decizia de a adopta cel mai simplu protocol, adică covor roşu şi gardă de onoare. S-a renunţat la fanfară!” a declarat Corina Vinţan, purtătorul de cuvânt al MAE.

Reuniunea Francofoniei a generat o mobilizare fără precedent. 95% din personalul SPP şi 3.500 de angajaţi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor se vor afla în teren pentru buna desfăşurare a reuniunii.

MAI mai pune la dispoziţie, pe lângă cei 3.500 de angajaţi – poliţişti, jandarmi, specialişti ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, poliţişti de frontieră- şi 620 de mijloace de transport, printre care maşini de escortă, motociclete şi două elicoptere.

Coloanele oficiale sunt supravegheate, pe traseu, de camere video şi monitorizate prin GPS.

La nivelul aeroportului internaţional Henri Coandă s-au luat măsuri speciale pentru ca primirea delegaţiilor oficiale să decurgă fără probleme şi în condiţii de maximă securitate.

“S-a constituit un grup de lucru format din SRI, SPP, Poliţia de Frontieră şi reprezentanţi ai Vămii. Au fost făcute lucrări de modernizare a salonului de portocol, s-a refăcut asfaltul şi marcajele, personalul de protocol a făcut cursuri de limba franceză, iar pentru această perioadă am suplimentat numărul angajaţilor”, a spus Valentin Iordache, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti.

Siguranţa delegaţiilor participante la reuniunea francofoniei este garantată de mai multe servicii speciale.

“Alături de celelalte instituţii, SPP coordonează activitatea pe parcursul sommet-ului. Asigurăm paza demnitarilor, măsuri antitero şi nu în ultimul rând controlul bagajelor”, a afirmat Bogdan Onea – purtător de cuvânt al SPP.

Delegaţiile oficiale sunt însoţite pe toată durata reuniunii, iar serviciile speciale româneşti colaborează cu cele străine, astfel încât securitatea participanţilor să fie garantată în permanenţă.