Legea 141/2025, care a adus schimbări importante în sistemul de învățământ, ridică multe semne de întrebare: câți elevi sunt obligați să facă naveta, câți învață în clase cu predare simultană și câte cadre didactice predau discipline pentru care nu sunt titulari. Aceste incertitudini se adaugă problemelor cronice ale sistemului, precum participarea scăzută la educație și discrepanțele dintre mediul urban și rural, subliniază reprezentanții organizației.

Abandonul școlar, cea mai mare problemă

La începutul lui 2024, peste 400.000 de copii între 7 și 17 ani erau în afara școlii, adică aproape unul din cinci (18,7%). În anul școlar 2022–2023, alți 26.000 de elevi au abandonat cursurile. România rămâne codașă în UE și la educația timpurie: doar 75,7% dintre copiii de 3–6 ani sunt înscriși la grădiniță, față de media europeană de 94,6%.

La nivelul adolescenților, situația este și mai gravă. Procentul tinerilor de 18–24 de ani care au absolvit cel mult gimnaziul și nu-și continuă educația a ajuns la 16,8%, aproape dublu față de media europeană (9,4%). Diferențele sunt dramatice în funcție de locul de trai: în marile orașe rata abandonului este de 5%, în timp ce în mediul rural urcă la 26,3%.

Rezultatele la examene confirmă discrepanțele

Evaluarea Națională 2025 a arătat din nou decalajele dintre copii: 13,6% dintre elevi au obținut medii sub 5, dar în rural rata insuccesului este triplă față de urban (30% față de 9%). De asemenea, aproape 9% dintre elevii de clasa a VIII-a nu s-au mai înscris la examen, iar alți 3,72% s-au retras înainte de probe.

Testările internaționale întăresc acest tablou. La TIMSS 2023, doar 40% dintre elevii români de clasa a VIII-a au atins niveluri ridicate la matematică, față de 66% dintre cei de clasa a IV-a.

Violența în școli și lipsa de siguranță

Un studiu Salvați Copiii din 2024 arată că 1 din 10 elevi a fost victima violenței în primele două luni ale anului școlar. Fenomenul este de două ori mai frecvent la ciclul primar decât la gimnaziu și de patru ori mai frecvent decât la liceu. Cele mai multe incidente se petrec chiar în școală, iar în 70% din cazuri agresorii sunt alți copii.

Rezultatele PISA 2022 confirmă o rată ridicată a bullyingului în România (32% la gimnaziu și 24% la liceu). Studiul arată și impactul direct asupra performanțelor: elevii expuși la bullying obțin scoruri mai mici la matematică.

Costurile ascunse pun presiune pe familii

Deși România cheltuie pentru educație doar 3,4% din PIB (față de media UE de 4,7%), părinții sunt nevoiți să compenseze. Un sondaj Salvați Copiii arată că în 2025 costul anual mediu suportat de familie pentru școlarizarea unui copil este de aproape 10.000 de lei, cu 3.100 de lei mai mult decât în 2021.

Cele mai mari sume merg către meditații (6.200 lei anual, menționate de 48% dintre părinți) și after school (peste 6.700 lei anual). Costurile cresc odată cu nivelul de studiu: de la 6.800 lei în primar, la peste 12.000 lei la liceu. Pentru multe familii vulnerabile, aceste cheltuieli sunt imposibil de susținut: 58% declară că nu pot acoperi costurile fără ajutor extern.

Organizația Salvați Copiii avertizează că decalajele educaționale și costurile ascunse afectează nu doar dreptul copiilor la educație, ci și viitorul economic al țării. Reprezentanții organizației mai spun că în lipsa unor politici publice ferme, vulnerabilitățile sociale se transmit din generație în generație.